OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

În mulţimea grecilor – de toate categoriile şi profesiile – care s-au perindat vreme de o jumătate de mileniu pe meleagurile româneşti, cărturarii au lăsat poate pecetea cea mai palpabilă. Lor le este consacrată sinteza enciclopedică apărută recent la Editura Omonia din Bucureşti, avînd ca obiectiv reconstituirea destinului pe sol românesc a aproape 130 de personalităţi dintre cele mai proeminente.

Profesori la Academiile Domneşti din capitalele Ţării Româneşti şi Moldovei, precum Lambros Fotiadis, Neofytos Doukas sau Iosipos Moisiodax, scriitori – unii dintre ei, nume de primă mărime în istoria literaturii neoelene (Athanasios Hristopoulos) –, dre­gători la curţile domneşti, care au consemnat în cronici evenimente contemporane lor (Chesarios Dapontes), jurişti (Mihail Fotinopoulos), medici (Iakovos Pylarinos), intelectuali de seamă, care au înrîurit epoca (Dimitrios Katartzis), domni (Nicolae Mavrocordat sau Nicolae Caragea), evergeţi (Evanghelis Zappas sau Panaghis Harokopos), oameni politici (Apostolos Arsakis), oameni de teatru (Mihail Hristaris sau domniţa Ralu Caragea) sau feţe bisericeşti (Neofit Cretanul, Dosithei Filitti sau Ignatios din Lesbos ) – toţi aceşti oameni însemnaţi au contribuit la întreţinerea fertilului dialog dintre cele două culturi.

Examinarea atentă a surselor româneşti şi a celor greceşti, de la cele contemporane cărturarilor pînă la lucrări de ultimă oră, a permis creionarea unui portret care încearcă să respecte cu stricteţe rigorile dicţionarului enciclopedic. În paralel cu prezentarea succintă a biografiei, cu accent pe activitatea în spaţiul românesc, articolele oferă o descriere cît mai cuprinzătoare a operei (cu titluri figurînd în original şi în limba română, cu datele primei apariţii, dar şi ale celor mai recente reeditări). Nu lipsesc, de asemenea, acele elemente care înlesnesc fixarea locului ocupat de operă şi de creatorul ei în contextul cultural al epocii, precum şi a ecoului în ţara de adopţie.

Schiţa cronologică, în care sînt punctate reperele principale ale istoriei intelectualităţii greceşti pe sol românesc, din secolul al XIV-lea pînă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu accent pe momentul de vîrf înregistrat în secolul al XVIII-lea, materialul cartografic (9 hărţi) şi iconografic (portrete, monumente, facsimile, ediţii), ca şi bibliografia, alături de dicţionarul propriu-zis, sînt tot atîtea argumente care pledează pentru utilitatea acestui instrument de lucru.

Editura Omonia şi-a început activitatea editorială în 1991, la Bucureşti, şi are drept scop exclusiv promovarea literaturii şi a culturii Greciei moderne în România. O treime din cele 80 de titluri publicate pînă în prezent sînt consacrate istoriei elenismului din România şi a relaţiilor româno-greceşti. Patru dintre titlurile publicate de Editura Omonia au primit în Grecia, în 1994, 2000, 2004 şi 2008, Premiul pentru cea mai bună traducere a unei opere greceşti într-o limbă străină, acordat de Societatea Elenă a Traducătorilor de Literatură cu sediul în Atena. Alte patru premii în România (printre care şi unul al Academiei Române) au încununat lucrări semnate de specialişti români consacraţi, publicate la această editură.

Elena Lazăr, traducătoare din literatura neoelenă (a tălmăcit singură 35 de titluri şi alte 6, în colaborare), este autoarea a cinci lucrări originale consacrate literaturii neoelene şi prezenţei acesteia în România. A fost bursieră a Fundaţiei „Alexandros S. Onasis“, cu sprijinul căreia au apărut mai multe cărţi, printre care şi Cărturari greci...

Elena Lazăr

Cărturari greci în Ţările Române (secolele XIV-XIX). Dicţionar biografic

Editura Omonia, Bucureşti, 2009, 264 p. (cuprinde 9 hărţi şi 16 pagini cu ilustraţii color)