Rick Altman
A Theory of Narrative
Columbia University Press
New York, 2008, 377 p.
Studiul lui Rick Altman intitulat A Theory of Narrative îşi propune o regîndire a noţiunii de naraţiune. După ce aceasta este considerată „artă a povestirii“, studiul îşi propune o analiză a definiţiilor tradiţionale prin extinderea gamei de texte incluse în corpusul textelor analizate de teoreticieni. Încercarea autorului de a construi o nouă teorie a naraţiunii se dovedeşte a fi o adevărată provocare dacă vom recunoaşte genului epic universalitatea şi versatilitatea de care a dat dovadă de-a lungul timpului. Arta povestirii a ocupat un rol privilegiat în societate, naraţiunile fiind adevărate vehicule ale memoriei personale şi colective. R. Altman recunoaşte naraţiunii abilitatea cunoscută de a-şi schimba forma în mod repetat, fără ca aceasta să îşi piardă caracterul esenţial de povestire. În viziunea autorului, forma naraţiunii există în mod independent, aceasta nefiind mediată de o relaţie cu fondul. Aplicată la oricare dintre noile mijloace de comunicare, naraţiunea a supravieţuit ca strategie esenţială a expresiei umane, devenind o trăsătură definitorie a vieţii. Miza ultimă a teoreticianului genului epic, în accepţiunea dată de autor, va fi, în ultimă instanţă, înţelegerea interacţiunii dintre oameni.
Noutatea acestui studiu o constituie extinderea gamei de texte narative alese de teoretician. Autorul îşi propune o analiză generală a marilor naraţiuni incluzînd în acest corpus de texte istoriile tradiţionale, textele religioase, cu alte cuvinte, toate textele narative, fie că acestea sînt cunoscute sub formă orală, scrisă, picturală sau cinematografică. Studiul abandonează înţelegerea tradiţională a genului epic, legată de noţiunea de intrigă în favoarea noţiunii de „urmărire“ a personajelor şi a acţiunii unei povestiri. În viziunea lui Rick Altman, această activitate stă la baza înţelegerii oricărei naraţiuni.
Hans Bertens
Literary Theory: The Basics
Editura Routledge, Taylor&Francis Group, London and New York,
2008, 248 p.
Semnalăm apariţia la Editura Routledge a celei de-a doua ediţii a bestsellerului scris de Hans Bertens, Literary Theory: The Basics, care conţine ultimele dezvoltări din domeniul teoriei literare. Acoperind o perioadă ce se întinde din secolul al XIX-lea pînă în prezent, cartea încearcă să abordeze textele literare dintr-o perspectivă mai largă, în care intră cultura, politica sau problema identităţii sexuale. Printre principalele sfere ale analizei se numără structuralismul şi poststructuralismul, ecocritica (referitoare la reprezentările naturii în textele literare sau nonliterare, în filme etc.), postumanismul şi queer theory, ce pune sub semnul întrebării clasificarea tradiţională a identităţii sexuale.
Fiind atît o introducere în teoria literară, cît şi o istorie a teoriei, Literary Theory: The Basics îşi propune să arate că teoria şi practica literară s-au aflat întotdeauna într-o strînsă relaţie. Cartea operează cu o serie de concepte „care se află într-o stare de paşnică, relativă coexistenţă“: noi şi vechi perspective teoretice, unele axate pe sens, iar altele, dimpotrivă, pe formă.
Hans Bertens vrea să evidenţieze modul în care teoria literară ne determină să ne analizăm constant cele mai profunde convingeri. Perspectiva pe care o propune autorul cărţii este una în care teoria literară este privită în strînsa ei legătură cu evenimentele şi dezvoltările recente. Noile realităţi pun sub semnul îndoielii perspectiva conform căreia lumea, aşa cum o ştim sau aşa cum credem că o ştim, reprezintă „un construct discursiv, format dintr-un număr mare de alte discursuri“. Astfel, întrebarea la care cititorul este provocat să răspundă este următoarea: „de ce teoria literară nu ar trebui să aibă nimic de spus despre o lume ce nu este formată în întregime din discursuri?“.

