OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Grupul de Reflectie si Initiativa „Focus Educatia“ a facut cunoscute factorilor de decizie si opiniei publice – printr-un material consultativ pentru MECT, printr-o dezbatere reprodusa in Nr. 201-202 din ianuarie 2004 al Observatorului cultural etc. – riscurile grave care decurg din implementarea grabita, fara o solida pregatire prealabila, a generalizarii invatamintului obligatoriu de 10 clase.
Din pacate, deciziile si declaratiile oficialitatilor din MECT arata ca s-a optat pentru un nou val de schimbari in regim de urgenta si improvizatie, fara o conceptie clara si coerenta despre functionarea invatamintului preuniversitar romanesc in ansamblu, care sa indice obiectivele urmarite, modul de realizare a acestora, etapele de implementare.
Optiunea MECT pentru schimbari fragmentare si conjuncturale amina in continuare si ingreuneaza rezolvarea problemelor majore, de fond ale invatamintului – rolul educatiei in societate, coerenta sistemului, calitatea actului didactic, egalitatea de sanse, motivarea elevilor pentru invatare etc.


In aceste conditii, Grupul de Reflectie si Initiativa „Focus Educatia“ adreseaza opiniei publice urmatorul

Comunicat
Declaratiile si deciziile MECT din ultimele saptamini ridica o serie de semne de intrebare privind continuarea procesului de reforma a sistemului educational romanesc.

1. Planurile-cadru pentru clasele a IX-a si a X-a, publicate recent pe site-ul MECT, reprezinta un pas inapoi in mersul reformei si afecteaza buna functionare a invatamintului in urmatoarele privinte:

1.1. Noile planuri-cadru nu contin acele repere conceptuale care ar justifica o schimbare fata de planurile aflate in uz: finalitatile invatamintului obligatoriu, profilul de formare al absolventului, locul si rolul ciclurilor curriculare in contextul generalizarii invatamintului de 10 clase. Documentele aprobate nu explica modul in care cei doi ani de studiu se raporteaza la finalitatile ciclurilor primar si gimnazial (clasele I – a VIII-a) din invatamintul obligatoriu, la finalitatile invatamintului liceal si la planurile pentru clasele a XI-a si a XII-a. Ce reprezinta liceul in conditiile trecerii la invatamintul obligatoriu de 10 clase ramine inca o intrebare fara raspuns atit pentru elevi cit si pentru profesorii care predau in aceasta forma de invatamint.

Este afectata astfel realizarea unuia dintre obiectivele strategice ale reformei curriculare, privind asigurarea coerentei sistemului national de educatie si a continuitatii intre nivelurile de invatamint.
1.2. Noile planuri-cadru incarca excesiv programul elevilor prin marirea numarului de ore pe saptamina, de la un total de 30-31 la 32-33 de ore, ajungind, pentru clasele bilingve, pentru invatamintul in limbile minoritatilor nationale sau pentru specializarile coregrafie si sportiv la un total de 37 de ore pe saptamina, inacceptabil din perspectiva sanatatii copiilor.
Este ignorata astfel una dintre cerintele fundamentale exprimate in mod constant pe parcursul ultimului deceniu de profesori, elevi si parinti, cea a „descongestionarii“ curriculumului. In masura in care aceasta necesitate a fost recunoscuta in numeroase rinduri de oficialii MECT, planurile adoptate contrazic declaratiile de principiu ale conducerii MECT.

1.3. Noile planuri-cadru desfiinteaza practic curriculumul la decizia scolii (CDS). Acesta este redus la numai una sau doua ore pe saptamina. In cazul filierei tehnologice nu exista de fapt curriculum la decizia scolii, orele respective fiind alocate centralizat unei anumite discipline.
Sint puse astfel sub semnul intrebarii doua dintre directiile majore ale reformei curriculare: cresterea libertatii de optiune a elevilor in privinta continutului educatiei si crearea unei mai strinse legaturi intre scoala si comunitatea locala. Noile planuri vin, din acest punct de vedere, in contradictie flagranta cu tendintele si principiile sistemelor de invatamint din Uniunea Europeana.

1.4. Noile planuri-cadru, lipsite de flexibilitatea data de curriculumul la decizia scolii, elimina posibilitatile de abordare interdisciplinara.
Ne situam astfel, anacronic, in afara tendintelor contemporane din stiinta, cultura si invatamint.
1.5. Noile planuri-cadru, construite si aplicate pe segmente, in absenta unei viziuni de ansamblu asupra invatamintului preuniversitar (in cazul de fata, in special in ceea ce priveste liceul), pun o grava problema de morala sociala: cine are dreptul sa lanseze, intr-o societate care nu mai este totalitara, generatii de copii pe o pista al carei scop si finalitate nu sint precizate?
Intentia de a implementa noile planuri-cadru cu incepere din toamna anului scolar 2004-2005 pune elevii in situatia de a urma clasele a IX-a si a X-a fara a sti in ce fel se vor finaliza acestea si ce va urma dupa incheierea clasei a X-a.

2. Semnalam o serie de intirzieri, neclaritati si derapaje in procesul implementarii masurilor de reforma in urmatoarele domenii:

2.1. Programe scolare
Nu exista o metodologie de elaborare a programelor scolare derivate din noile planuri de invatamint.
In absenta clarificarilor necesare, elaborarea programelor pentru diversele discipline din clasele a IX-a si a X-a va intimpina mari dificultati, expunindu-se inevitabil la arbitrar, necorelari, discontinuitati, supraincarcare.

2.2. Manuale
In pofida declaratiilor referitoare la aparitia de noi manuale care sa fie livrate in scoli in septembrie 2004, nu exista inca un calendar oficial legat de: elaborarea, avizarea si publicarea programelor, organizarea licitatiilor, elaborarea manualelor, tiparirea si difuzarea acestora.
Intervalul de timp foarte scurt ramas pina la inceperea urmatorului an scolar face practic imposibila derularea in parametri normali a tuturor pasilor necesari pentru innoirea programelor si a manualelor de clasa a IX-a. Acest lucru va avea consecinte grave atit pentru calitatea produselor respective, cit si pentru credibilitatea desfasurarii procesului de elaborare si acreditare a acestora.

2.3. Evaluare, certificare, orientare scolara

2.3.1. Formele de evaluare preconizate de catre MECT la absolvirea clasei a VIII-a au un statut incert, nu este clar daca ele au rolul unei evaluari finale, de atestare a achizitiilor dobindite de elevi in ciclul gimnazial, sau de selectie, in vederea accesului in clasa a IX-a in ciclul inferior al liceului sau la scoala de arte si meserii.
2.3.2. Nu este preconizat nici un fel de sistem de orientare a elevilor catre diferitele filiere care incep in clasa a IX-a.

2.3.3. Nu se stie inca ce fel de certificare vor primi absolventii claselor a X-a care nu urmeaza ciclul superior al liceului.
Declaratiile contradictorii si adeseori hazardate referitoare la viitoarele modalitati de evaluare a performantei scolare a absolventilor de gimnaziu si de acces al acestora in clasa a IX-a (ciclul inferior al liceului sau SAM) genereaza confuzie, atit in rindul elevilor, cit si al profesorilor.

2.4. Formare
Sistemul de formare si perfectionare a cadrelor didactice a ramas blocat.
Formarea cadrelor didactice a fost si continua sa fie deficitara, in ciuda nevoii acute, generate de avalansa de schimbari in invatamintul romanesc in ultimii ani. Formarea cadrelor didactice, atit cea initiala, in universitate, cit si cea continua, pe parcursul carierei didactice, ar fi trebuit si ar trebui sa fie una dintre prioritatile Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

2.5. Blocaje institutionale
Institutiile publice de expertiza educationala (Consiliul National pentru Curriculum, Centrul National de Formare a Personalului din Invatamintul Preuniversitar, Consiliul National de Evaluare si Difuzare a Manualelor) functioneaza cu o conducere interimara sau nu functioneaza deloc.
Consideram ca institutiile publice de expertiza educationala din Romania trebuie sa aiba garantata functionarea intr-un regim de autonomie reala pentru a-si desfasura eficient activitatea. De asemenea, este necesara o delimitare clara a responsabilitatilor care revin institutiilor cu rol de expertiza si proiectare, pe de o parte, si a celor cu atributii decizionale (in primul rind MECT), pe de alta parte.

Intr-o etapa in care se vorbeste insistent despre accelerarea reformelor in vederea atingerii „obiectivului strategic“ al Romaniei, aderarea la Uniunea Europeana, invatamintul nostru se apropie, pe zi ce trece, de modelul comunist al anilor ’80.

Grupul de Reflectie si Initiativa
„Focus Educatia“