Nr. 744 din 17.10.2014

Educatie
On-line - actualitate
Restituiri
Monografie
Focus
Editorial
Eveniment
Actualitate
Inedit
Informaţii
Politic
Literatură
Supliment
Istorie literară
Studii culturale
Societate
Interviu
Arte
Rubrici
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2001   |   Octombrie   |   Numarul 85   |   Seniori sub o stea mai putin norocoasa

Seniori sub o stea mai putin norocoasa

Autor: Dorica BOLTASU | Categoria: Literatură | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Radu STANCA
Doti
Editie ingrijita si prefata de Petru Poanta, Editura Paralela 45, Pitesti, Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Colectia „Cercul literar de la Sibiu“, 2001, 180 p., f.p.

Cornel REGMAN
Agarbiceanu si demonii
Studiu de tipologie literara, Editia a doua revazuta si adaugita, Editura Paralela 45, Pitesti, Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Colectia „Cercul literar de la Sibiu“,
188 p., f.p.

Ardealul de Nord fiind cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena, in toamna anului 1940, intelectuali de la Universitatea „Regele Ferdinand“ din Cluj se retrag la Sibiu. Aici vor alcatui, avindu-l ca maestru pe Lucian Blaga, „Cercul literar“. Gruparea (printre cele mai cunoscute nume se afla: Radu Stanca, Ion Negoitescu, Nicolae Balota, Stefan Augustin Doinas, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Eugen Todoran, Ovidiu Cotrus, Eta Boeriu, I.D. Sirbu, Radu Enescu, poetul si dramaturgul german Wolf von Aiehelburg, scriitorul maghiar Rudi Schuler) reprezinta, in literatura romana, un moment oarecum insolit, atipic, cu un profil greu de surprins cu exactitate, este altceva.

Prin articolul-manifest din 1943, redactat de catre Ion Negoitescu si intitulat Ardealul estetic. O scrisoare catre d. E. Lovinescu a Cercului literar de la Sibiu, tinerii scriitori par sa tinda spre modernism, incriminind „pasunismul“, samanatorismul de prelungire al epocii. E important faptul ca aderenta la programul lovinescian (cu putin inainte de moartea criticului) vine intr-o perioada de melanjuri periculoase si de tulburare a apelor.
Prin Resurectia baladei, articolul lui Radu Stanca publicat in numarul 5 al Revistei Cercului literar (care a aparut din ianuarie pina in august 1945), „cerchistii“ isi afirma impulsul spre o arie mai vasta a valorilor, depasind valoarea estetica, insa fireste nu in afara acesteia. Aliajul eroic – mitic – demonic – tragic – etic ia forma baladei. Epicul, liricul si dramaticul interfereaza cu succes in poeziile ce par simultan cintece de rit cinegetic, poeme in traditia trubadurilor si intunecate povesti nordice, asa cum sint baladele semnate de Stefan Augustin Doinas, de Radu Stanca ori de Ioanichie Olteanu. Refuzul „purismului“ inseamna, in creatia sibienilor, un adaos de viata hieratica, un aer dens, cvasimaterial, asemenea luminii din icoanele bizantine.
Prin incercarea lui Ion Negoitescu, imediat dupa razboi, de a edita Euphorion (inspiratia goetheeana este evidenta, Euphorion fiind fiul lui Faust si al Elenei), cu un program mai degraba eclectic, Cercul literar de la Sibiu isi gaseste cumva efigia: o grupare „de inaltimi“ care nu rezista sub vremi: membrii ei fie iau calea exilului, fie sint intemnitati, fie sfirsesc prea devreme…

Radu Stanca nu este doar un luptator pentru „resurectia baladei“, stabilind o tipologie (lamentatia baladesca, legenda sau eposul sI balada propriu-zisa), ci si un cavaler al tristetii, pe care de altminteri o considera, intr-un articol din 1942, o categorie esentiala a liricii. Volumul de versuri – editat la Paralela 45 – care poarta numele sotiei, actrita (Doti), sta marturie pentru crezul poetic al autorului, dramaturg si regizor. Fiind o „resentimentalizare a liricii“, cum indreptatit observa in Prefata Petru Poanta, creatia lui Radu Stanca nu place probabil oricui. Doar celor sensibili la ars doloris, la poetica tristetii, la farmecul straniu al mesagerilor noptii/mortii, la un imaginar populat cu fiinte usor spectrale, coborite din „serile medievale“, din „1001 de nopti“, din „baladele teutone“, din basme: regine sinucigase, regi trufasi ori indragostiti, Seherezada, Lactantiu, Ioana d’Arc, un cneaz valah s.a. Un zimbet usor ironic – dar si o provocare – ar putea stirni, pentru inimile care au suferit fenomenul numit de francezi prin verbul „durcir“ („rendre dur“), Lamentatia Seherezadei in cea de-a 1002 noapte: „Pune, stapine, robii sa ma bata/ Si-ogarii deslegati sa ma sfisie!/ Asupra mea asmute-infometata/ Leoaica ta cu blana aramie (…). Si-acum sa plec? Sa nu-ti mai simt privirea/ Asupra mea, ca frunza, aplecata?/ Sa nu-ti mai leg pe buze povestirea/ Si pe picior, sandala dezlegata? (…). Mai bine-mi uit regeasca radacina (…). Si-nvaluita-n sdrentele-farime/ Ca pin/acum, ramin la tine sclava“. Sau A doua oda a lui Lactantiu pentru iubita sa: „O! zei! Indurati-va si dati-mi iarasi/ Puterea de a scoate un sunet din flaut./ De citeva zile iubesc iar si-s dornic/ Sa-mi fac cunoscut tuturora secretul“.

Gravitatea placut teatrala, tentatia mortii si poetica suferintei din volumul lui Radu Stanca fac parte din acelasi arbore genealogic, din acelasi cod (medieval, cavaleresc) al sentimentelor/ categoriilor cu zonele adinci, mai intunecate ale umanului, cu demonismul care strabate la suprafata si conduce destine, cu ispitele fatale ale personajelor lui Agarbiceanu, sistematizate in cartea lui Cornel Regman. Alaturi de Nicolae Balota, Ion Negoitescu, Ovidiu Cotrus si Eugen Todoran, Cornel Regman reprezinta o altfel de critica literara. Chiar daca sint numiti, de catre Lovinescu, „a patra generatie maioresciana“, sibienii au produs o critica destul de „diseminata“ sub raport stilistic, cu un plus de vigilenta in fata peisajelor in care valorile sint imbricate, cu o permeabilitate sporita pentru substraturi si subtilitati. Cornel Regman nu face exceptie: citind Agarbiceanu si demonii (volum aparut in 1973, „revazut si adaugit acum“ la Editura Paralela 45), descoperi un fin critic literar nonconformist al adincimilor periculoase. Exegeza lui Cornel Regman ofera, pe linga o tipologie a personajelor din prozele lui Agarbiceanu, (Un blind printre diavoli, Un diavol printre blinzi, „Pascalierul“, Diavolul burlesc, „Jandarmul“ sau demonul seductiei, „Arhanghelii“ sau demonul orgoliului, „Popa Man“ sau demonul dezordinii s.a.), si surpriza descoperirii unui scriitor cam prea marginalizat in istoriile literare romanesti. Citatele si mai ales comentariile criticului – Cornel Regman scrie frumos – sustin un Agarbiceanu de o mare inzestrare scriitoriceasca si cu rara capacitate de analiza a profunzimilor sufletesti, a fiintei umane in general. Personajele sint realizate, sustine cerchistul, „prin acel gen de incordare supraomeneasca a scriitorului de a razbi in zona unde se fauresc nu numai clienti ai starii civile, ci si destine, si chiar ceva mai mult: oameni care se incarca de o putere mai mare decit le e incaputul, devenita prin aceasta blestemul lor; mai adesea, oamenii unor teribile tentatii, care anuleaza sau altereaza in fiinta lor orice alta traire, redusi, intr-un fel, prin propria patima, la conditia unor capcauni“.
Resurectia Cercului literar de la Sibiu, pe care o propune colectia Editurii Paralela 45, aduce carti care seduc cititorul afin, cititorul care stie sa se bucure de scrierile unor seniori dezvaluitori ai fatetelor grave, tainice ale lumii, acoperite de valuri semitransparente, cu un aer de curte putin desuet si spectral, specific nobilimii de rangul al doilea.

Etichete:  Radu STANCA, Doti, Cornel REGMAN, Agarbiceanu demonii
 
 
 
Cele mai citite articole
Ce e rău şi ce e bine
Receptarea operei lui V. Voiculescu
Pseudopolitica sau despre romanul poliţist al campaniei electorale
BIFURCAŢII. Marile iluzii
Recviem pentru un muzeu
Cele mai comentate articole
Ce e rău şi ce e bine
Receptarea operei lui V. Voiculescu
BIFURCAŢII. Marile iluzii
Adversarul lui Victor Ponta: PSD
Idealuri în descompunere
Cele mai recente comentarii
ponta e psd
@leon
...
"...obiecţia lui Lev Nikolaevici..."
Game
 
Parteneri observator cultural
FILTM