OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

La deschiderea conferinţei, care s-a desfăşurat în Sala Galateca a Bibliotecii Centrale Universitare, au fost prezenţi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Excelenţa Sa Nicholas Taubman, care a subliniat importanţa unor congrese de o asemenea anvergură pentru dialogul cultural dintre Romånia şi America, Sînziana Dragoş, de la Ministerul Afacerilor Externe, Remus Pricopie, secretar de stat, MECT, Ioan Pånzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti, Barbara Nelson, directorul executiv al Comisiei Fulbright, şi Rodica Mihăilă, preşedintele ASAR, care a subliniat faptul că Asociaţia română, cu 156 de membri, este cea mai mare asociaţie de studii americane din fostele ţări comuniste.

 

Unul dintre momentele de excelenţă ale conferinţei a fost reprezentat de prelegerea oferită de Werner Sollors, de la Harvard University, keynote speaker, autor al unor studii despre etnicitate şi rasă în cultura americană, precum Beyond Ethnicity: Consent and Descent in American Literature and Culture (1986), Neither Black Nor White Yet Both: Thematic Explorations of Interracial Literature (1997) şi An Anthology of Interracial Literature (2003), care au marcat profund atît studiile americane, cît şi problematica rasei sau a etnicităţii în critica internaţională. Prelegerea susţinută în cadrul conferinţei, „Americans All: Of Plymouth Rock and Jamestown and Ellis Island“, a adus în discuţie miturile despre origine ale comunităţilor bazate pe rasă sau etnie, mai precis miturile locului de debarcare în America. Fie el Plymouth Rock, Jamestown sau Ellis Island, locul de debarcare devine o origine care conferă o identitate şi o istorie unei comunităţi. Modul în care acestea sînt proiectate sau asimilate de diverse generaţii sau tradiţii de imigranţi a fost analizat detaliat şi prezentat într-o viziune sintetică.

 

În cadrul conferinţei au mai avut loc două prelegeri plenare, susţinute de alte două personalităţi ale comunităţii academice internaţionale: Michael Kammen, de la Cornell University, şi Christian Moraru de la University of North Carolina at Greensboro. Prelegerea oferită de Michael Kammen, „Art Controversies in American Culture, Historically Considered“, a adus în discuţie modurile în care valorile artistice sînt negociate prin intermediul dezbaterilor publice sau, uneori, juridice care se aprind în jurul unor opere de artă. În ultimii zece ani, Michael Kammen a publicat cinci monografii despre artă în cultura şi societatea americană, cele mai recente fiind Visual Shock: A History of Art Controversies in American Culture (2006) şi A Time to Every Purpose: The Four Seasons in American Culture (2004). Christian Moraru, specialist în teoria literară şi literatura americană a secolului al XX-lea şi autor al unor studii precum Rewriting: Postmodern Narrative and Cultural Critique in the Age of Cloning (2001), Memorious Discourse: Reprise and Representation in Postmodernism (2005), a abordat în prelegerea sa, „«Global», «Globalization», «Americanization»: Grammar Politics in the «Post-Ideological» Era“, nuanţele ideii de globalizare şi americanizare şi a analizat o serie de termeni folosiţi în exces de criticii şi teoreticienii contemporani.

 

În cadrul conferinţei s-au organizat trei workshopuri şi 14 sesiuni tematice, care au explorat valenţele şi sensurile Americii în ipostaze ce ilustrează atît forţa mitului american, cît şi flexibilitatea sau caracterul interdisciplinar al studiilor americane. Astfel, workshopul „Transatlantic dialogues. Eastern Europe, the U.S. and Post-Cold War Cultural Spaces“, moderat de Rodica Mihăilă, Ileana Orlich şi Roxana Oltean, a concentrat tema dialogului dintre Europa de Est şi Statele Unite, punînd accentul pe construcţiile imaginare care alcătuiesc un spaţiu transatlantic, prin intermediul literaturii, filmului, muzicii, mass-mediei sau al împrumuturilor de idei ce pot declanşa fie un progres, fie adevărate războaie culturale, desfăşurate de ambele părţi ale oceanului. Workshopul dedicat literaturii afro-americane, „The Challenge of Race: Towards an African-American Literary Canon“, moderat de Emil Sârbulescu, a adus în atenţie posibilitatea alcătuirii unui alt canon în literatura americană, bazat pe diferenţă şi alteritate. Un prilej de dialog intra- şi transcultural a fost oferit în cadrul workshopului „Research Webs: Working Together at the Dawn of the 21st Century“, moderat de Christian Moraru, care s-a referit la reţelele de cercetare academică transatlantică. Discuţia s-a referit la modificarea paradigmei de cercetare actuală, deschisă unor cîmpuri foarte diferite, ce cuprind în acelaşi proiect ştiinţele slabe şi ştiinţele tari, şi la dialogul dintre terminologii şi concepte.

 

Sesiunile de lucrări au concentrat în direcţii tematice sau de cercetare motive recurente, care exprimă „sensurile“ Americii sau care se situează la graniţa fluidă dintre istorie şi text. Astfel, sesiuni precum „The U.S. in Perspective“ („Statele Unite în perspectivă“), „(Re)locations of Identity“ („Re-locări ale identităţii“), „Envisioning America“ („Imaginînd America“), sau „Textualizing the New World“ („Textualizarea lumii noi“), au avut ca punct de plecare o perspectivă exterioară Americii, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar care permite conturarea noţiunii de „America“ la intersecţia dintre istorie, mit, etică, geografie, imagologie sau istorie personală a emancipării. Alte sesiuni au abordat ideea conflictului şi a alterităţii, volatilitatea însăşi părînd a fi o constantă a Americii, aşa cum apare în istorie sau în reprezentări culturale. Astfel, teme precum „Marginality and Empowerment“ („Marginalitate şi împuternicire“) sau „Spaces of the Borderland“ („Spaţii de frontieră“), au reunit lucrări privitoare la conflictele ce definesc identitatea americană. O altă preocupare recurentă s-a manifestat în sesiuni centrate pe ideea de istoricitate şi pe aceea de traducere în/ din spaţiul cultural: „Histories in narration“ („Istorii în naraţiune“), „Representations of Culture“ („Reprezentări ale culturii“) sau „Cultural Histories“ („Istorii culturale“).