„Simplitate şi ironie“

Interviu cu Simone ZONZA

Autor: Silvia DUMITRACHE | Categoria: Actualitate | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Simone ZONZA este directorul Editurii Zonza, unde au fost publicate pînă acum cărţile Sînt o babă comunistă! (Sono una vecchia comunista!) de Dan Lungu şi Un an în Paradis (Un anno all’inferno) de Liliana Corobca, urmînd a fi publicate cărţi de Ana Maria Sandu (Fata din casa vagon), Lucian Dan Teodorovici (Circul nostru vă prezintă), Dumitru Ţepeneag şi Florin Lăzărescu.

Ce v-a făcut să fiţi interesat de literatura română?

Interesul editurii noastre faţă de România se leagă de dorinţa de a cunoaşte mai bine un popor prin literatura sa. Editura noastră are diverse iniţiative pe plan internaţional, iar acum sperăm că, în cazul României, proiectele lansate vor servi la o cunoaştere mai amplă a culturii române.

Planul editorial include un proiect generos destinat traducerii din literatura română. După doi scriitori deja publicaţi, urmează încă patru. V-aţi gîndit că vă asumaţi un risc destul de ridicat publicînd o literatură aproape deloc cunoscută în spaţiul italian?

Meseria de editor implică întotdeauna un risc, e o misiune dificilă, mai ales cînd – cel puţin asta e situaţia în Italia – nu e vorba de o mare editură. Evident că este un risc destul de mare pe care ni l-am asumat publicînd autori încă necunoscuţi, dar sperăm că vor intra în atenţia publicului.

Credeţi că vor fi primite cu succes cărţile autorilor români?

Sper că se va întîmpla acest lucru. Noi facem tot posibilul pentru promovarea cărţilor, avem şi ajutorul unor instituţii şi asociaţii române în Italia. Sînt convins că ceea ce am propus pentru publicare va fi de interes pentru cititorii italieni.

Ce criterii folosiţi în alegerea autorilor care urmează să fie publicaţi la Zonza?

În general, atenţia noastră se îndreaptă asupra autorilor contemporani, care reflectă realitatea ţării lor într-o manieră serioasă, dar care nu exclude totuşi un stil relaxat, degajat, aşa cum vedem, de pildă, la Dan Lungu, la Lucian Dan Teodorovici. Căutăm aşadar autori tineri care propun o viziune.

Credeţi că noţiunile de literatură minoră, respectiv, literatură majoră mai pot fi, în prezent, valide?

Cred că ceea ce contează cel mai mult, întotdeauna, este continua inovare. Şi ceea ce încercăm noi, în Italia, este să căutăm noi moduri de exprimare, noi autori, noi culturi. Este o direcţie în care vrem să investim.

Care este rolul traducătorului în procesul de impunere pe piaţă a unei cărţi?

Este o problemă delicată. Îl văd pe traducător ca pe un fel de avocat al autorului. Autorul relaţionează cu traducătorul, care apoi relaţionează cu editorul. Ceea ce încercăm să facem mereu este să găsim o soluţie de comunicare între traducător, editor şi autor, care să ducă la cele mai bune rezultate.

Ce tiraj au avut cărţile autorilor români publicaţi pînă acum la Zonza?

Ca de obicei pentru o primă ediţie, tirajul este de două şi trei mii de exemplare. Sigur, este puţin, dar sperăm, cu prima ocazie, că vom putea scoate o a doua ediţie.

De ce strategii este nevoie pentru a promova autorii români?

Foarte importante sînt legăturile pe care le avem cu asociaţii române de cultură, precum Institutul Cultural din Veneţia, Academia Română din Roma. De asemenea, avem şi sprijinul altor instituţii, precum Ambasada sau Consulatul din Bari. Şi, bineînţeles, să nu uităm de rolul important al editorului, care trebuie să promoveze un autor.

Există un interes vizibil faţă de literatura din Estul Europei?

Sper, pentru că este o zonă culturală în care noi investim foarte mult. Este o literatură interesantă şi pentru literatura italiană, care trebuie să fie stimulată, să descopere lucruri noi la care să se raporteze.

Cultural vorbind, cum vedeţi poziţia României faţă de celelalte ţări fost comuniste, care, după 1989, au reuşit să îşi promoveze literatura mult mai repede?

Mai sînt multe de făcut şi de spus referitor la spaţiul estic. Chiar dacă România a început de cîţiva ani să îşi promoveze literatura, important este să o facă bine. România a luat avînt în ultimii ani, a avut o evoluţie bună şi sper că va merge şi mai bine.

Ce anume din stilul autorilor români poate fi de interes pentru publicul italian?

Referindu-mă la autorii din programul nostru, pot să spun că ceea ce ne convinge este un amestec între calitate şi simplitate (cum vedem la Dan Lungu), o abordare ironică a unei tematici care reflectă o realitate dură.

Aveţi de gînd să continuaţi proiectul de publicare a autorilor români?

Proiectul prezent include publicarea a şase autori. Doi au fost deja lansaţi cu ocazia acestui tîrg, iar ceilalţi urmează a fi publicaţi pe parcursul anului viitor. Noi avem toate intenţiile să înaintăm pe acest drum, sperăm că şi publicul va răspunde provocării noastre.