OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

„Sarbatoarea castanelor“, organizata la inceputul de toamna al fiecarui an, este pentru multi sarbatoarea unui fruct celebrat ca sarbatoarea orasului Baia Mare.
In cadrul acestui eveniment festiv a fost deschisa expozitia Simpozionului National de Ceramica, organizat de Filiala Uniunii Artistilor Plastici Baia Mare in parteneriat cu Primaria si Consiliul Local al municipiului Baia Mare (organizatori si comisari de expozitie fiind Iudita si Gheorghe Craciun, Cornelia Manea si directiunea S.C. Faimar).

Artistii participanti la acest simpozion sint: Arina Ailincai, Arpad Agoston, Gherasim Gabriel Chiorean, Gheorghe Craciun, Iudita Craciun, Corina Croitoru-Necsuleu, Marta Jakobovits, Miklos Jakobovits, Cornelia Manea, Mihai Manea, Marius Muresan, Eugenia Pop, Cristina Quai. Nucleul de baza al artistilor care s-au intilnit in cadrul acestei manifestari este constituit de intilnirea dupa treizeci de ani de activitate artistica a promotiei anului 1971, a clasei profesorilor Ana Lupas si Mircea Spataru, sectia ceramica-sticla a Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu“ Cluj. Acestora li s-au alaturat mai tinerii absolventi ai aceleiasi institutii universitare.

Expozitia reuneste, prin urmare, o diversitate de directii si viziuni stilistice, specifice exprimarii in material ceramic, acoperind tendintele si directiile pe care a evoluat ceramica moderna de arta, in peste trei decenii.
Prezenta prin absenta este instalatia ceramica a Arinei Ailincai, ce desfasoara metaforic experienta exilului artistei. Alcatuind un traseu initiatic de la picioarele strins legate, trecind printr-o serie de insemne caligrafice epistolare, intime, incheiat cu pasul drept care paseste inainte, lucrarea Arinei Ailincai se inscrie pe directia unui conceptualism liric, cu puternice prezente simbolice.

Gheorghe Craciun continua seria Balaurilor (samota glazurata), prezente ce fac parte dintr-un imaginar suprarealist braunian. Figurativismul acestor fapturi imaginare, uneori cu trimiteri anecdotice, este caracterizat de o linie generala fabulos-erotizanta. Agresivitatea acestor balauri-gargui cu mai multe capete alcatuieste un bestiar erotic balansat intre medieval si modern. Casa curcubeului, simbolizind poate un amestec al tuturor imaginilor, chipurilor care se descompun si preiau o noua forma, se inscrie in colectia de obiecte ceramice de interior ce personalizeaza creatia Iuditei Craciun. Cu o viziune spatiala geometrica, abstractizanta, putin narativa, regasind in miniatural monumentalul, repertoriul volumetric al formelor Iuditei Craciun este unul de factura sintetica. Folosind discret culoarea in sugestii ale transparentelor si fluiditatii suprafetelor, invitatia lucrarilor sale este aceea de a contempla succesiunea orelor, anotimpurilor etc. prin amprentarea obiectelor sale cu difierite structuri naturale.

Marta Jakobovits prezinta in seria de lucrari ce poarta titlul Platou obiectul ceramic in stadiul de incipienta a traversarii dinspre o structura organica spre una minerala. De altfel, demersul artistic al sotilor Marta si Miklos Jakobovits este unul consacrat directiei minimaliste in artele decorative.
Apetitul pentru narativ gaseste in lucrarile Eugeniei Pop forma unui neoexpresionism dominat de atribute ale feminitatii. In Scoala ingerilor, un figurativ fabulatoriu este pus in valoare prin minutiozitatile si abundenta detaliilor. In lucrarile Corneliei Manea forma este doar pretextul pentru decoratia pictata si experimentul glazurilor colorate. Mihai Manea, prin modelajul fin de tipul inciziei, evoca o lume mitica pierduta, arhetip comun al tuturor civilizatiilor, precum in lucrarea Ultima Masca.

Zona obiectelor ceramice functionale, unicat, este prezenta in expozitia Simpozionului National de Ceramica prin seria Aromatizatoarelor lui Corina Croitoru-Necsuleu. Micile obiecte cu dubla functie, decorativa si utilitara, fac parte dintr-un ritual de gusturi si mirosuri indispensabile unui habitat uman intim. Lucrarile lui Gherasim Chiorean sint concepute pentru a crea posibilitati combinatorii spatiale multiple. Alcatuite din fragmente volumetrice, formele sale modulare depind de intregul spatial pe care il contin in structura lor. Tipul de modeleu al lui Arpad Agoston in Forma spatiala se desprinde ca factura din traditia scolii Bauhaus. Cu o decoratie simpla, forma sa se constitue din decupaje geometrice negativ-pozitiv in materialul ceramic. Verdict pentru gladiator a lui Marius Muresan, prin modeleul sculptural realist fara prezenta culorii, incearca limitele zonei decorativului.

Corespondentul artistic al pastelului si sonetului, avind ca dominanta principala candoarea si gratia, este caracteristica lucrarilor Cristinei Quai: forme de arta care au ca reper final interiorul unui spatiu locuit, medie a unor valori umane placute. Subliniind atributele unei sensibilitati feminine, acestea sint percepute ca „bijuterie“ pentru ambientul casnic.
Gazduita in acelasi spatiu expozitional cu Anuala Artelor 2002 a Filialei Uniunii Aristilor Plastici Baia Mare, expozitia Simpozionului National de Ceramica organizata la Baia Mare constituie una dintre cele mai importante manifestari ale artelor decorative, alaturi de Bienala Artelor Focului, bucurindu-se de un catalog de exceptie.