OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Una din principalele sperante impulsionate de eliminarea obligativitatii vizelor in Spatiul Schengen este aceea ca mai multi romani vor putea lucra in strainatate diverse perioade de timp, asigurindu-si venituri mai mari decit in tara, trimitind bani familiilor ramase acasa, contribuind la prosperitatea localitatilor din care provin si stimulind chiar economia nationala. Aceasta speranta este intretinuta de o parte a presei si, ceva mai in surdina, de unele oficialitati. Brate de munca disponibile sint din abundenta. Un sondaj publicat la mijlocul lunii trecute gasea ca 16% dintre romani au de gind ca in 2002 sa calatoreasca intr-o tara straina pentru a lucra acolo temporar (alte 6 procente exprimau intentia de a ramine sa traiasca in tarile respective). Acelasi sondaj este citat a fi descoperit ca eliminarea vizelor (la data efectuarii sondajului inca ipotetica) are drept efect cresterea sperantei de a gasi mai usor un loc temporar de munca in strainatate la aproape doua treimi dintre tinerii romani intre 18 si 25 de ani.

Cit de realiste sint sperantele? In mare masura nerealiste. Sigur ca daca luam in considerare ca mina de lucru romaneasca este foarte ieftina si nepretentioasa, deci competitiva pe piata muncii, nu este deloc exclus ca numarul celor care vor gasi de lucru in strainatate sa cunoasca o anumita crestere in lunile viitoare. Dar o majorare substantiala este iluzorie, cel putin in circumstantele actuale. Nu avem la indemina date certe privitoare la numarul romanilor care lucreaza acum in strainatate legal sau la negru. Probabil ca este vorba de citeva bune sute de mii. Zilele trecute, o oficialitate a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale ii declara unui reporter al Europei Libere ca in anul care s-a incheiat au lucrat in spatiul Uniunii Europene cu contracte de minimum un an cca 11.000 de cetateni romani, dar numarul muncitorilor sezonieri a depasit 50.000. La negru, insa, numarul a fost mult mai mare, a apreciat aceeasi oficialitate, fara a face estimari mai precise.

In cele mai multe dintre tarile Uniunii exista somaj considerabil, agravat de dificultatile economice prin care trec statele in urma crizei globale provocate de atacurile teroriste de la 11 septembrie. Angajarea unor lucratori straini este descurajata de legislatiile nationale, iar aplicarea legilor in aceasta privinta a devenit mai exigenta in imprejurarile economice actuale. Patronii se expun unor penalizari apreciabile, cele mai severe fiind in Germania. In anumite sectoare, ca agricultura sau constructiile, exista, totusi, o cerere de brate de munca, iar migrantii romani se multumesc cu un cistig mai mic decit al localnicilor. Dar pentru a putea spera sa obtii un loc de munca, fie si sezonier, trebuie mai intii sa ajungi in tara respectiva. Teoretic, eliminarea vizelor face calatoriile mai usoare. Practic, insa, s-ar putea sa le ingreuneze sau cel putin asa o indica experienta primelor zile ale anului. Conditiile impuse de autoritatile romane la iesirea din tara nu sint usor de indeplinit, dar iata ca au fost cazuri in care, chiar trecind frontiera, unii calatori au fost returnati pentru diverse motive, unele cu totul aberante.

Despre posibilitatea unei migratii sezoniere mai active se vorbeste si in legatura cu Ungaria. Intrarea in vigoare a legii statutului magiarilor din tarile vecine si Memorandumul incheiat recent de primii ministri roman si ungar pareau sa creeze conditii favorabile pentru migrarea unor lucratori din Romania in tara vecina, unde ar exista, potrivit unor estimari, 40.000 de locuri de munca vacante. S-a format, insa, o opozitie puternica fata de aceasta eventualitate, iar guvernul ungar incearca sa linisteasca furtuna impunind reglementari stricte si filtre severe, incluzind si costuri substantiale pentru potentialii candidati din Romania. Nu stim cit de eficace vor fi masurile ungare de prevenire a unui influx masiv de forta de munca, dar ele vor inhiba probabil migrarea.

Presupunind totusi ca mai multi romani decit inainte vor gasi de lucru in alte tari europene, numarul total al celor care lucreaza in strainatate este probabil sa se reduca mai curind decit sa creasca din cauza unor masuri de limitare a fortei de munca straine in Israel, tara in care se afla cei mai multi romani cu slube temporare. Cifra cetatenilor romani care lucreaza legal in Israel este de 50.000, dar se estimeaza ca la negru muncesc intre 100 si 120.000. Vom vedea cum se aplica noile reglementari si ce efect au, dar este destul de clar ca numarul romanilor care lucreaza in Israel se va reduce.
Iata deci motive suficiente de a fi circumspecti si de a avertiza contra unor sperante nerealiste.

Praga
(Text transmis la Radio Europa Libera)