Liviu Turcu are 56 de ani, este doctor in filozofie al Universitatii din Bucuresti si a lucrat pentru serviciul de spionaj ceausist in perioada 1976-1989, la inceput pentru Divizia politico-economica, iar ulterior ca sef al Serviciului Operativ pentru Statele Unite si Canada sau al serviciului Europa de Vest pentru Germania, Austria, Elvetia. La inceputul anului 1989, maiorul Liviu Turcu din Centrala de Informatii Externe, aflat in misiune sub acoperire diplomatica la Viena, cere azil politic in Statele Unite, in vreme ce regimul de la Bucuresti il condamna la moarte.
Liviu Turcu a intervenit in perioada postdecembrista in dezbaterile autohtone legate de mostenirea fostei Securitati, dar informatiile sale nu au schimbat pina acum cursul evenimentelor si nici nu au dus la descoperiri surprinzatoare. Acum doua saptamini insa, fostul ofiter de spionaj a publicat in Jurnalul National un articol in care spunea ca Varujan Vosganian, proaspat nominalizat pentru un fotoliu de comisar european, ar fi fost racolat in anii ’80 de catre un subaltern al sau din Centrala de Informatii Externe. Fara sa aduca nici un fel de probe in sprijinul afirmatiilor sale, articolul scris de Liviu Turcu a contribuit, in cele din urma, la retragerea lui Vosganian din cursa. in editia de luni, 7 noiembrie, a Jurnalului National, fostul ofiter de spionaj da publicitatii o lista de politicieni despre care afirma ca au lucrat implicit pentru Securitatea ceausista.
Pe lista apar fostii premieri Adrian Nastase si Radu Vasile, senatorul liberal Teodor Melescanu, fost ministru de Externe, deputatul PSD Mircea Pascu, fost ministru al Apararii, deputatul PSD Alin Teodorescu, plus deputatul PNL Mircea Cosea, fost ministru al reformei si senatorul PSD Serban Mihailescu, fost secretar general al guvernului. Ultimii doi au fost deja deconspirati de CNSAS ca fosti spioni, in schimb, despre ceilalti Consiliul National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati nu a descoperit deocamdata nimic.
Liviu Turcu precizeaza, in dreptul fiecarui personaj de pe lista, fondurile arhivistice unde ar putea fi gasite date concrete despre relatiile lor cu Securitatea. Nu este clar insa de ce Liviu Turcu s-a decis abia acum sa-i demaste pe acesti politicieni, care, in diverse perioade, au jucat roluri-cheie in istoria postdecembrista a Romaniei.
Si, in plus, nu este clar de ce face aceste dezvaluiri in Jurnalul National, un cotidian fondat de Dan Voiculescu, presedintele Partidului Conservator, el insusi clasificat de CNSAS la categoria informatori cu dosar de politie politica. E posibil ca seful conservatorilor, care spunea nu demult ca, inainte de 1989, toti romanii care lucrau la stat ar fi colaborat cu Securitatea, sa incerce sa demonstreze ca turnatoriile si jocurile economice pe care le facea pentru Ceausescu se incadreaza, mai mult ca regula decit ca exceptie, in logica biografica a politicienilor autohtoni. De fapt, prin ultimele sale interventii publice, Liviu Turcu intareste dubiile ridicate de Voiculescu fata de CNSAS, precum si ipotezele liderului conservator referitoare la jocurile Serviciilor Secrete care ar controla puterea.
Fostul maior care a facut cariera in spionajul comunist sustine astfel ca, daca va fi aplicata corect, decizia presedintelui Basescu de a transfera fondul informativ al fostei Securitati la CNSAS, decizie acceptata de Consiliul Suprem pentru Apararea Tarii, va avea „implicatii extrem de serioase asupra vietii politice romanesti“.
Pe de alta parte, este posibil ca Liviu Turcu sa se foloseasca de tribuna oferita de Dan Voiculescu pentru a sprijini deconspirarile din zona politica, dat fiind ca, din punct de vedere legal, sint indeplinite, pentru prima data cu adevarat, toate conditiile pentru ca lucrurile sa fie duse pina la capat. Curatirea are loc simultan in mai multe state est-europene primite in Uniunea Europeana: Ungaria, Polonia, Bulgaria, Romania. Aceasta coincidenta sugereaza ca deconspirarea colaborationistilor se face sub presiuni externe, poate chiar cu ajutorul unor persoane care cunosc sistemul din interior.

