Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2005   |   Noiembrie   |   Numarul 294   |   Stelian Tanase vede enorm si simte monstruos

Stelian Tanase vede enorm si simte monstruos

Autor: Carmen MUŞAT | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Desi a debutat ca romancier, inainte de 1989, cu Luxul melancoliei (1982; 1993), Stelian Tanase este perceput mai curind ca analist politic, ca autor al unor documentate si consistente radiografii istoriografice (Anatomia mistificarii, Elite si societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, Clientii lu’ Tanti Varvara s.a.), ca memorialist si interlocutor curios si inteligent (Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Alexandru Paleologu si Acasa se vorbeste in soapta) sau ca realizator incomod de emisiuni TV. Nici Corpuri de iluminat (1990; 1998), nici Playback (1995; 2004) – celelalte romane ale sale, interzise de cenzura comunista in perioada 1983-1989 –, nu au reusit sa modifice statutul sau in constiinta publica, si asta in pofida valorii si a originalitatii indiscutabile a literaturii sale. Stelian Tanase nu apare nici in Dictionarul Scriitorilor Romani (coordonat de Mircea Zaciu), iar dintre romanele sale, doar Luxul melancoliei este consemnat in Dictionarul analitic de opere literare romanesti, aparut la Cluj, sub coordonarea lui Ion Pop.

Explicatia unei atari absente sta, probabil, in singularitatea formulei romanesti pe care o propune autorul (care nu apartine, de fapt, nici unui grup literar), desi nu este de neluat in seama nici contextul in care au aparut volumele sale – in primii ani de dupa 1990 –, prea putin propice receptarii operelor literare propriu-zise si infinit mai favorabil recuperarilor memorialistice sau documentare.
Sa nu uitam apoi ca autorul insusi a preferat, in toti acesti ani care s-au scurs de la caderea regimului totalitar, sa se ocupe exclusiv de reconstituirea unor momente problematice din trecutul nostru recent, punind intre paranteze, aparent, vocatia sa de romancier. Spun „aparent“, pentru ca, indiferent in ce gen ar alege sa scrie, Stelian Tanase este, in fond, acelasi scriitor atent la detalii, preocupat sa reconstituie – fie in spatiul fictiunii, fie in cel al naratiunii istoriografice – viata cotidiana a unor personaje atinse iremediabil de forta malefica a Istoriei.

Ca scrie despre procesul „lotului Noica-Pillat“, despre „clientii lu’ Tanti Varvara“ sau despre modul in care televiziunea manipuleaza realitatea, in Playback, Stelian Tanase nu se indeparteaza niciodata de realitatea istorica, obiect de studiu in volumele sale de natura istoriografica si personaj principal in cele trei romane aparute pina acum.
Viziunea unei lumi intrate iremediabil sub semnul Diavolului – „aceasta lume, cocotata pe un stilp, la baza caruia roade Diavolul“, cum sta scris chiar pe prima pagina din Playback – il plaseaza pe autorul roman intr-o prestigioasa traditie literara, alaturi de Gogol, Leonid Andreev sau Mihail Bulgakov. Si nu este lipsit de importanta ca, exceptindu-l pe Gogol, si Andreev, si Bulgakov transpun in cheie realist-fantastica o experienta istorica traumatizanta, cum este cea a totalitarismului comunist, pe care si romanele de pina acum ale lui Stelian Tanase o consemneaza, Playback fiind, in acest sens, una dintre acele carti, scrise inainte de 1989, pe care critica literara de azi ar trebui sa o redescopere.

Dar lenta descompunere a lumii nu ia sfirsit, in spatiul autohton, odata cu prabusirea comunismului, ci continua, in forme grotesti, si in perioada tranzitiei post-comuniste. Cel putin asta pare sa fie una dintre temele majore ale romanului la care lucreaza acum Stelian Tanase si din care a incredintat redactiei noastre fragmentul ce poate fi citit in paginile urmatoare. Revine aici tema omniprezenta a istoriei, la care se adauga cea a puterii, corupte si corupatoare. Descrierea realista, in registru sarcastic, din primele secvente, aluneca treptat, aproape insesizabil, intr-un scenariu fantastic, in care perceptia hipertrofiata a degradarii umane capata proportiile unei veritabile diavoliade. Scena in care personajele – „toata servitorimea, ministrii devotati, ambasadorii, amicii...“ – participa la un inedit joc de societate, prinderea si strivirea mustelor, este antologica. Atent la comedia umana a zilelor noastre, Stelian Tanase vede enorm si simte monstruos.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
@Ovidiu Simonca (Propunere "electorala")
CAPITALA şi SCULPTURA CAPITALĂ
Normalizare
Un om inteligent, sensibil fata de oameni, sensibil la argumente
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire