OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Angela Bidu VRINCEANU, Cristina CALARASU, Liliana Ionescu RUXANDOIU, Mihaela MANCAS, Gabriela PANA Dindelegan (colaboratori: Camelia STAN, Marina RADULESCU)
Dictionar de stiinte ale limbii
Bucuresti, Editura Nemira, 2000, 606 p., f.p.

Dictionarul de stiinte ale limbii (DSL), a carui editie din 1997 s-a epuizat la scurt timp de la publicare, a aparut acum intr-o editie imbogatita cu 140 de termeni noi, alaturi de unele dezvoltari in cadrul articolelor vechi. Este, fara indoiala, o carte de referinta in cultura romana, prima de acest fel in domeniul ei. Autoarele volumului sint profesoare la Catedra de limba romana a Facultatii de Litere din Bucuresti, personalitati importante in lingvistica romaneasca a momentului. Experienta didactica si formatia de cercetare se reflecta in nivelul stiintific al informatiei bine sistematizate, in claritatea si rigoarea expunerii.

DSL – o carte de biblioteca
Intr-o impresionanta sinteza, DSL ofera o perspectiva de ansamblu asupra gandirii lingvistice, de la scolile traditionale la structuralism si generativism, de la formalism la functionalism, de la modele ale competentei la cele ale performantei si la modele integratoare. Gandirea lingvistica a peste doua secole este condensata in cuvinte-titlu care trimit la domenii variate (teoria limbii, fonetica si fonologie, gramatica, vocabular, semantica, istoria limbii, dialectologie, pragmatica, stilistica, retorica, versificatie), in articole de dimensiuni variabile, care surprind evolutia in timp si spatiu a unor concepte si rezultatele teoretice si/sau descriptive ale schimbarilor de perspectiva in abordarea diverselor fenomene. Nume de rezonanta din lingvistica sint evocate pentru a jalona cele mai importante momente din istoria reflectiilor despre limba. Esenta este surprinsa in definitii, clasificari, exemple, corelatii intre termeni, oferindu-i cititorului posibilitatea de a raporta partea la intregul sistemului lingvistic.

Bazat pe bibliografia fundamentala din domeniile abordate, dictionarul este o sursa creditabila de informare lingvistica, perfect sincronizata cu dictionarele similare aparute in lume. Cele 606 pagini ale volumului ofera spatiul necesar unei prezentari de inalta calitate stiintifica prin profunzime si extindere, dar sint, in acelasi timp, si sursa unei informari rapide pentru cititorul grabit. Specialistul va gasi extrem de utile delimitarile precise din sfera conceptuala si terminologica, in conditiile diversitatii de scoli, curente de gandire, perspective de abordare, modele teoretice, autori. Pentru nespecialist, dictionarul ofera baza unei culturi lingvistice necesare in abordarea unor domenii unde interdisciplinaritatea este evidenta si din ce in ce mai pronuntata: teoria literaturii, teoria textului, teoria lecturii, teoria comunicarii, teoria si practica discursului publicitar, sociologie, psihologie si multe alte domenii de granita. Fragmentat in articole ordonate alfabetic, materialul reuseste sa surprinda imaginea de ansamblu a unui domeniu ale carui repere teoretice s-au cladit prin speculatie filozofica, dar si prin sisteme formalizate, prin generalizari teoretice, dar si prin cercetari empirice, prin delimitare neta de toate celelalte stiinte, dar si prin interdisciplinaritate, prin ruptura fata de predecesori, dar si prin reconsiderarea unor idei mai vechi. DLS este o enciclopedie a stiintelor limbii, care aduna la un loc informatii cunoscute si mai putin cunoscute, accesibile sau mai greu accesibile, utile in diferite momente ale formarii intelectuale si pentru diferite scopuri: pentru satisfacerea curiozitatii stiintifice sau pentru interese profesionale precise.

DLS – o carte de cercetare originala
Ca orice dictionar, si acesta a presupus, in primul rand, selectia si interpretarea critica a unui mare numar de materiale bibliografice, punct de pornire pentru autori in intocmirea unei sinteze clare, reprezentative, structurate. Mai mult insa, rezultat al cercetarilor personale ale autoarelor, unele articole contin aplicatii ale conceptelor teoretice la materialul faptic al limbii romane. Rezultatul il reprezinta caracterizari tipologice, descrieri ale sistemului fonologic, gramatical sau stilistic si pragmatic al limbii romane. Orientat in special spre elementele de teorie lingvistica, dictionarul ofera si date despre stadiul cercetarii lingvistice romanesti, despre structura si functionarea limbii romane actuale.

DSL – un instrument de lucru
Este un instrument de lucru absolut necesar unui public relativ specializat si accepta mai multe niveluri de lectura. Profesorii de limba romana si elevii din ultimii ani de liceu pot folosi dictionarul pentru clarificarea unor concepte vehiculate in manualele de limba si literatura romana, dar uneori insuficient elaborate acolo, alteori prezentind inexactitati sau contradictii. Ei vor aprecia caracterul accesibil al informatiei din articole cum ar fi: abreviere, accent, reflexiva (diateza), adverb, alfabet, alineat, aliteratie, amfibrah, anacolut, antiteza, antonime, apozitie, argou, auxiliar (verb), balada, vocabular de baza, cacofonie, cimp (semantic), cod, coerenta, conotatie, conversatie, copulativ, cultivare a limbii, denotatie, desinenta, dialog, discurs, majuscula, mesaj, narator, oralitate, rondel, virgula, vorbire (directa, indirecta) etc.

Fie ca este vorba de concepte de gramatica traditionala, fie de concepte de comunicare, pragmatica, versificatie sau stilistica, lexic, fonetica, ortografie, punctuatie, materialul de aici – definitii, clasificari, explicatii, exemple, scheme – va contribui la o mai buna intelegere a obiectului, oferind totodata garantia corectitudinii. Inca de la prima editie, dictionarul a intrat in bibliografia obligatorie a studentilor de la facultatile filologice si a celor inrudite; pentru fiecare dintre disciplinele de studiu din cei patru ani universitari, dictionarul este o foarte buna sursa de documentare, in care se regasesc concentrate idei discutate in diverse cursuri si seminarii, extinse cu clasificari, comentarii, puncte de vedere alternative, evaluari critice, comparatii, concepte corelate. De pilda: comparativ-istorica (metoda), alofon, atlas (lingvistic), canal (fonator), clasificare (a limbilor), comutare, dialectologie, enunt, enuntare, etimologie, generativ (gramatica), morfem, naratologie, paradigma, pragmatica, referent, sintagma, sistem, structuralism, stil, stilistica, teoria textului, text, textualitate etc. Pentru lingvisti, cartea este deja un reper si un punct de pornire in cercetarile personale. Importanta pentru ei este perspectiva de ansamblu asupra domeniului, dar mai ales prezentarea dezvoltarilor recente din lingvistica, pe care le ilustrez aici, la intimplare, cu articole cum ar fi: anafora, deixis, categorie (functionala, gramaticala), cauzativ, clitic, coindexare, C-comanda, conector, constituent, deontic (modalitate), deraiere lexicala, etnometodologic (modelul), functionalism, GB, modalizator, neurolingvistica, performativ (verb), perlocutionar (act), predicatie, pro-DROP, PRO, randament functional, recursivitate, rectiune, scindare, semiindependent (pronume), sintaxa (tipuri de), subcategorizare, tipologie lingvistica, tematizare, transfrastic, universalii (lingvistice), urma, valenta etc. Cum fenomenul globalizarii se manifesta si in stiinta, specialisti din domenii diverse vor descoperi aici termeni deveniti bun comun in stiintele socio-umane, folositi deseori intuitiv, deci imprecis, sau vor gasi surse ale unor posibile extinderi; consultati, de pilda: achizitie a limbii, argumentatie, comunicare, bilingvism, cliseu, comunitate (lingvistica, socio-culturala), multilingvism, planificare lingvistica, polifonie, psihosemiotica, retorica, sociologie a limbii, sociosemiotica, statistica lexicala, strategie comunicativa, tacere, terminologie, toponimie, transcodaj, transliteratie, tinta (limba), uniune lingvistica etc.
Carte de biblioteca, sinteza din literatura de specialitate si cercetare originala deopotriva, obligatoriu instrument de lucru, DLS este, cu certitudine, o aparitie editoriala importanta. Si pentru ca termenul best seller nu i se potriveste, ma limitez sa spun: este o carte care trebuie cumparata.