OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Am trait, in primii ani de dupa Revolutie, un soi de euforie a cartii. Editate in cascada, titluri din toate domeniile culturii si ale stiintei ne dadeau impresia de resurectie a industriei cartii romanesti. De fapt, nu era decit rabufnirea spontana a unui flux blocat, zadarnicit de anormalitatea interdictiilor din perioada comunista. Ceea ce ne parea, in primii ani de dupa 1990, o anomalie, in lumea libera era un proces firesc. Expansiunea scrisului tiparit in format de carte sau gazeta era o consecinta a momentului de libertate, a gustului pentru comunicare, pentru recuperarea unui drept la lectura pe care comunismul ni-l fracturase.
Interesul Europei pentru Romania, pentru kafkianul si pitorescul experientelor noastre existentiale, era alimentat de televiziunile, radiourile si ziarele occidentale de mare tiraj. O epoca in care viata in sine a romanilor era mai interesanta decit cultura, decit fictiunea.

Din fericire, lucrurile s-au schimbat, iar astazi, in buna masura, una dintre sansele noastre de a accede la interesul occidentului este cultura. Masura in care omul de cultura roman este cunoscut in strainatate este foarte greu cuantificabila. In primul rind, din cauza naturii plurale a relatiilor de colaborare ale intelectualului roman cu spatiul occidental, foarte putin „supra-vegheata“ de institutiile statului.
Una dintre caile prin care se poate masura, totusi, interesul Occidentului pentru cultura romana este audienta de care se bucura standurile Romaniei la tirgurile, saloanele si festivalurile internationale de carte, de presa si de multimedia din Europa. Ma refer la manifestarile de gen de la Londra, Paris, Leipzig, Geneva, Ierusalim, Moscova si Frankfurt, la care Ministerul Culturii si Cultelor organizeaza standuri colective, in care sint invitate sa-si expuna ultimele aparitii toate editurile de prestigiu din Romania.
Interesul pentru cartea romaneasca nu exista decit, in cazuri cu totul exceptionale, prin relatii „foarte personale“ sau trezite de anumite filiatii stiintifice sau de nationalitate. Astfel, rolul si mai ales responsabilitatea celor care „veghea-za“ la crearea unui sistem de promovare a culturii scrise romanesti in strainatate devine cu atit mai mare.

Despre constientizarea acestei respon-sabilitati as putea spune ca vorbesc mutatiile pe care le vizam, in scopul focalizarii interesului actorilor pietei editoriale (editori, scriitori, librari, tipografi etc.) si a publicului vizitator asupra culturii romane, prin imbunatatirea continutului programelor culturale si printr-o mai atractiva amenajare estetica a standurilor nationale.
Am convingerea ca veti gasi o „schimbare la fata“ a programelor culturale ela-borate pentru fiecare participare a Romaniei cu stand national la tirgurile, saloanele si festivalurile internationale de carte. In noua formula a organizarii unui astfel de eveniment, accentele se vor deplasa spre autori si editori. Elitele sint cele in masura sa ne readuca pe primele pagini ale revistelor sau in programele audio-vizualului. Fiecare participare a Romaniei la o manifestare de gen se va constitui intr-un proiect distinct, ce va tine seama de actualitatea si de resursele de interes pe care o carte sau un gen literar le au, box-office-ul autorilor de literatura functionind dupa reguli foarte exacte.

Astfel, spre exemplu, la Tirgul International de Carte de la Ierusalim vor fi lansate cele mai recente doua carti ale lui Norman Manea. Pe linga prezentarile de autori (care vor sustine lecturi publice), nu trebuie uitat faptul ca am reusit sa obtinem statutul de invitat in cadrul programului de lecturi de literatura contemporana Café Europa si ca, in vecinatatea unor nume foarte en vogue ale scrisului european, cel putin trei autori romani vor fi prezenti la Frankfurt. Un semn ca lucrurile merg pe un drum firesc este si crearea, in acest an, a „cararii“ spre calitatea de hôte d’honneur la Salonul de Carte, Presa si Multimedia de la Geneva, editia 2006.
Din aceeasi categorie, a schimbarilor, face parte si faptul ca proiectarea si amenajarea estetica a standurilor nationale au fost transferate sub autoritatea profesionistilor Muzeului National de Arta Contemporana, urmarindu-se augmentarea impactului de imagine al Romaniei.

Astfel construita, strategia noastra nu va pune in umbra activitatea economica, cealalta componenta a industriei cartii, pentru ca este deja un truism sa spunem ca cele mai importante edituri romanesti au numeroase contacte directe, nemijlocite de institutiile statului, cu entitati de gen din Europa. Cartea romaneasca este substituita de multe ori, de foarte multi scriitori straini, cu numele unei edituri de prestigiu din Romania. Am gasit astfel un argument suficient pentru crearea, in cadrul standurilor nationale, a unor spatii distincte pentru marile edituri romanesti. Eligibilitatea lor este foarte simpla si nesupusa partinirilor: faptul ca Editura Hasefer tipareste carte de istorie a evreilor si refe-ritoare la contributia acestora la cultura romaneasca si mondiala o transforma in candidat prioritar pentru dobindirea unui corp individualizat pentru Ierusalim; in aceeasi situatie, pentru celelalte tirguri, sint prestigioase edituri precum Paralela 45, Polirom, Libra, Humanitas, All, Editura Fundatiei Culturale Romane, Niculescu, Univers Enciclopedic, RAO, Enciclopedica, care au creat programe editoriale susceptibile de a include in traiectoriile specialistilor, ale presei si ale vizitatorilor si standul Romaniei. Nu am nominalizat decit citeva dintre editurile cu care vom colabora in acest program, nutrind speranta ca raspunsul pentru aceasta provocare, a schimbarii, a unei „noi revolutii“ – de data aceasta, in afara, pe terenul promovarii culturii noastre in strainatate – va trezi constiinte si va chema alaturi alte personalitati marcante si alte institutii preocupate de cartea romaneasca. Nu-mi fac iluzii ca acesta este exact momentul in care atitudinea absenta a multora dintre noi va fi preschimbata in „activism cultural“, insa Ministerul Culturii si Cultelor isi afirma deschiderea spre toate propunerile, spre orice proiect ce poate sluji interesului culturii romane, care poate contribui la diversificarea si la multiplicarea relatiilor si a schimburilor interculturale ale Romaniei, in plan european si international.

Tin sa multumesc pentru atentia cu care saptaminalul Observator cultural priveste si prezinta manifestarile culturale de profil. De asemenea, am fi onorati daca ati gasi ragazul si energia pentru sugestii menite sa aduca o mai buna cunoastere a culturii, a literaturii, a artelor romanesti in strainatate, orice relatare despre standurile de carte si programele culturale organizate de Ministerul Culturii si Cultelor fiind in favoarea informarii corecte si a sustinerii actelor de veritabila substanta culturala.

___________

Lucian PRICOP este coordonator de program in cadrul Ministerului Culturii si Cultelor pentru prezenta Romaniei la tirgurile internationale de carte.