OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In perioada 21 martie-18 aprilie s-a desfasurat la Cluj un program avind ca titlu generic Alteritate si dialog interreligios. Programul, constind dintr-o serie de sapte conferinte sustinute de personalitati relevante in acest domeniu, a fost organizat de catre Seminarul de Cercetare Interdisciplinara a Religiilor si Ideologiilor (SCIRI), Catedra de Filozofie Sistematica a Universitatii „Babes-Bolyai“ (UBB) si de Societatea Academica de Cercetare a Religiilor si Ideologiilor (SACRI). Manifestarile au beneficiat si de sprijinul partenerilor implicati – Civic Education Project Romania; Facultatea de Istorie si Filozofie, UBB Cluj; Institutul de Iudaistica „Dr. Moshe Carmilly“; Facultatea de Teologie Ortodoxa, UBB Cluj; Facultatea de Stiinte Politice si Filozofie, Universitatea de Vest, Timisoara; Facultatea de Teologie Ortodoxa, Universitatea „Aurel Vlaicu“, Arad; Facultatea de Filozofie, Universitatea „Al.I. Cuza“, Iasi.

Programul de conferinte si dezbateri si-a propus promovarea diversitatii culturale si religioase in contextul afirmarii religiosului ca fenomen global. Pe parcursul a cinci saptamini, prestigioase personalitati din tara si strainatate au adus in discutie, intr-o perspectiva pluridisciplinara, aspecte specifice ale alteritatii si ale dialogului ca teme de cercetare si ca provocari ale prezentului. Invitatii au onorat programul cu conferinte extrem de interesante si provocatoare, care au abordat problema din numeroase perspective (inter)disciplinare: filozofia, istoria ideilor (Andrei Marga, Andrei Cornea), teologia (Ioan Vasile Leb, Ioan Tulcan), stiintele politice (Silviu Rogobete), istoria mentalitatilor (Leon Volovici), socio-antropologia religiilor (Nicu Gavriluta). Toate prezentarile au antrenat interesul publicului, discutarea temei prelungindu-se prin comentarii si intrebari. Alaturi de membrii SCIRI, la discutii au participat, intre altii: Pr. Conf. Dr. Ioan Chirila, Conf. Dr. Marius Jucan, Prof. Dr. Vasile Boari, Prof. Dr. Aurel Codoban, Conf. Dr. Virgil Ciomos, Dr. Ion Solacolu, Conf. Dr. Irina Kantor, Prof. Dr. Ladislau Gyemant, Prof. Dr. Ioan Cuceu, Conf. Dr. Michaela Mudure, Lect. Dr. Alin Tat, Pr. Prof. Dr. Stelian Tofana, Lect. Dr. Vianu Muresan. Dezbaterile vii de dupa fiecare conferinta au demonstrat folosul unor astfel de intilniri interdisciplinare si stringenta temei in contextul actual.

Ca o paranteza trebuie spus ca, in paralel cu acest program si in colaborare cu Editura Limes, a fost lansat la Tirgul de carte Gaudeamus de la Cluj si primul volum tradus in limba romana pe tema dialogului interreligios. Lucrarea, intitulata Dupa absolut. Viitorul dialogic al reflectiei religioase, ii apartine unuia dintre cei mai cunoscuti promotori si practicanti ai dialogului interreligios, Prof. Dr. Leonard Swidler de la Temple University, Pennsylvania, si a fost tradusa de Codruta Cuceu, membra SCIRI. Cartea propune o perspectiva originala, care deschide spre dialog atit religiile, cit si ideologiile intr-o viziune care integreaza deopotriva sistemele teiste si non-teiste ca incercari de explicare a sensului vietii si a modului de a trai potrivit acestuia.
Revenim la programul de conferinte, precizind ca textele integrale (impreuna cu discutiile si comentariile participantilor) vor fi publicate in numarul 5 (august 2003) al revistei electronice Journal for the Study of Religions and Ideologies (http://hiphi.ubbcluj.ro/JSRI).

Prima conferinta a fost sustinuta de rectorul Universitatii „Babes-Bolyai“, Prof. Dr. Andrei Marga. In maniera sa caracteristica de discurs – concentrat, dens, extrem de informativ –, domnia sa a abordat una dintre problemele ce alcatuiesc miezul dialogului interreligios, si anume relatia dintre filozofia (greaca), gindirea (iudaica) si teologia (crestina). Tema conferintei a reprezentat-o Recuperarea triunghiului Ierusalim-Atena-Roma (Rosenzweig, Küng, Metz). Vorbitorul a pornit in consideratiile sale de la premisa ca civilizatia europeana se sprijina pe fundamentul comun al valorilor iudeo-crestine, dublat de filozofia greaca. Orice dialog interreligios din cadrele Europei (in special in perspectiva extinderii bazelor comunitatii europene pentru a include si valorile culturale si religioase) trebuie, prin urmare, sa recupereze acest fundament comun, pe care sa-l valorifice in vederea unei reconstructii europene a alteritatii si convietuirii.

A doua intilnire din program a reunit conferintele sustinute de doi reputati teologi: Pr. Prof. Dr. Ioan Vasile Leb, Decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa al Universitatii „Babes-Bolyai“ si Pr. Conf. Dr. Ioan Tulcan, Decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa al Universitatii „Aurel Vlaicu“ din Arad. Cei doi distinsi teologi au abordat problema dialogului interreligios dintr-o perspectiva dubla: prima, istorica – Biserica Ortodoxa Romana si dialogurile interconfesionale si religioase. O perspectiva istorica (Ioan Vasile Leb); a doua, dogmatica – Aspecte teologice si dogmatice ale dialogului si alteritatii reflectate in plan trinitar si antropologic (Ioan Tulcan). Parintele Profesor Leb a facut o erudita incursiune in istoria dialogurilor ecumenice promovate in interiorul crestinismului in ultimul secol, in timp ce colegul sau a abordat o originala prezentare a dialogului si alteritatii prezente in maniera paradigmatica, pentru crestini, in chiar modelul Sfintei Treimi. Discutiile au atins in special problema dialogului interconfesional crestin (desfasurat in cadrele aceleiasi confesiuni), respectiv limitele si deschiderile acestuia, in special dupa Conciliul Vatican 2.

Saptamina urmatoare a fost rindul Cancelarului Facultatii de Stiinte Politice si Filozofie de la Universitatea de Vest, Timisoara, Lect. Dr. Silviu Rogobete, sa intreprinda o incursiune in Dilemele identitare contemporane si reflectarea lor in dialogul interreligios. Plecind de la analizele lui E. Gellner si Ch. Taylor cu privire la identitate, angajind discursul disciplinelor socio-umane, Silviu Rogobete a incercat o reconstructie a identitatii omului care simte ca traieste intr-o modernitate care se incheie. Critica disciplinelor socio-umane l-a condus la relevarea limitelor acestora in constituirea unui fundament solid al reconstructiei identitare. Solutia pe care a propus-o este cea a recuperarii unui fundament crestin al actiunii sociale si al reconstructiei politice a identitatii.

O conferinta memorabila a fost cea propusa de Dr. Leon Volovici, director de cercetare la Institutul international pentru studiul antisemitismului „Vidal Sasoon“ de la Universitatea Ebraica din Ierusalim, Israel, intitulata Despre iudaismul evreilor nereligiosi. Leon Volovici a vorbit despre maniera paradoxala de a se autodefini a evreilor, pentru care religia nu mai este principala instanta identitara, paradoxala daca ne gindim ca multa vreme iudaismul a fost inteles ca definind identitatea evreilor in sens marcat religios. In felul acesta, vorbitorul a propus o varianta de raportare si de intelegere a alteritatii intr-un dialog „intra-religios“ (in interiorul iudaismului), atingind insa si problema dialogului iudeo-crestin.

Perspectiva propusa de Lect. Dr. Nicu Gavriluta in discursul sau a pus in lumina tema Dialogului interreligios intre Orient si Occident. Din vastitatea tematicii, vorbitorul a decupat una din raportarile paradigmatice ale „intilnirii“ dintre Orient si Occident, centrindu-se pe problema Indiei si analizind numeroase cazuri aplicate ale „dialogului“ (reusit sau ratat) India-Romania. Efortul argumentativ central s-a axat, pe de o parte, pe prezentarea premiselor unui dialog interreligios autentic, iar pe de alta parte, pe o tipologie a dialogurilor existente. Acestea din urma pot fi, potrivit autorului, fie ratate (cazul misionarismului sau al prozelitismului), fie reusite (cazul scrierilor lui Mircea Eliade si a ceea ce reprezinta ele pentru cunoasterea Indiei). Atit datorita deschiderii temei, cit si a exemplelor actuale extrase din contextul romanesc post-1989, prezentarea dialogului hinduism-crestinism de catre Nicu Gavriluta a aproximat maximal sintagma „dialog interreligios“, conturind o perspectiva originala de intelegere a acestuia.

In fine, ultima conferinta, care a dat nastere celor mai vii discutii, s-a asezat sub semnul unei intrebari extrem de actuale: Mai exista vreun drum intre relativism si fundamentalism?, propusa de Conf. Dr. Andrei Cornea, Universitatea Bucuresti. Continuind in mod inspirat demersul din ultima sa lucrare reeditata intr-o versiune adaugita, Turnirul khazar, Andrei Cornea a avansat solutia „optiunii secunde“. Respectiv, analizind relativismul si fundamentalismul in varianta lor conceptuala, ideologica, vorbitorul a urmarit sa demonstreze existenta unei a doua optiuni pe care o impartasesc (si o citeaza pe ascuns) sustinatorii cei mai ferventi ai primelor: aceasta optiune vizeaza rationalismul; desigur, un rationalism moderat, slab, „democratic“. Aceasta „a treia cale“ ad-hoc este ferita de excesele primelor doua, putind sa asigure premisele unei interpretari non-exclusive asupra alteritatii si un cadru de desfasurare pentru orice tip de dialog, inclusiv cel interreligios.

Organizatorii programului au plecat de la ideea ca promovarea diversitatii culturale si religioase nu este o valoare in sine, ci mai degraba un imperativ al convietuirii. In acest sens, toleranta si dialogul ar trebui sa fie factorii majori de dinamizare a relatiilor intre comunitati si de apropiere intre oameni. De aceea, programul si-a propus ca, analizind dialogul interreligios, sa-i surprinda atit dimensiunile profunde, cit si cele integratoare, atit pe cele simbolice, dar si pe cele practice.