OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Codurile de tara ori cele generice sau, mai simplu spus, ceea ce se scrie la sfirsitul unei adrese de Internet (.ro, .eu sau .org) isi cauta un nou drum, insa nu exista o dezbatere serioasa in acest sens, din cauza monopolului decizional. Iar noutatile sint rare, haotice, greu de implementat si nu raspund prompt sau nu o fac deloc cerintelor pietei.

O firma nou infiintata, constienta de importanta prezentei sale pe Internet, va decide sa creeze un site. Toate bune si frumoase, insa trebuie cumparat un domeniu. Aici apare momentul de cumpana: oare ce terminatie trebuie sa aiba site-ul? Sa fie .ro, sa fie .com, sa fie .biz sau, mai nou, .eu? Sufixul domeniului este un subiect deosebit de interesant si el a generat chiar si la finele lui 2005 o multime de dezbateri contradictorii. Si asta pentru ca americanii taie si spinzura prin organismul numit ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers), iar europenii nu vad cu ochi buni acest monopol. Desigur, in teorie, ICANN este un organism independent care, prin parteneriat public-privat, are ca misiune sa asigure stabilitatea operationala a Internetului, sa promoveze concurenta, sa asigure o reprezentare globala a comunitatilor de pe Internet, sa elaboreze o politica corespondenta misiunii sale. Am citat de pe site-ul www.icann.org.
Cu toate acestea, exista un monopol al deciziei de a crea un nou sufix/cod generic. Iar acest lucru nu convine Europei, dupa cum afirmam mai sus.

- Cod generic vs cod de tara
In ceea ce priveste sufixele utilizate la finalul numelui de domeniu, in prezent se inregistreaza mai multe situatii stranii. Astfel, americanii evita sa foloseasca .us si prefera internationalul .com. Eu nu tin minte sa fi intilnit vreun site terminat in .us. Apoi, de ce englezii utilizeaza obsesiv formula .co.uk si foarte rar .uk, precum: www.parliament.uk? O alta situatie este aceea a abaterii de la statutul de cod de tara catre cod generic. Doua exemple: dragostea firmelor de IT pentru... Italia; au existat situatii in care firmele din sfera IT au ales inregistrarea unui domeniu terminat in .it, pentru ca numele lor nu transmitea intotdeauna domeniul economic in care activau. Iar aceasta lipsa era suplinita de sufix! Alt caz celebru: .tv. Putina lume stie ca acest sufix nu are legatura cu televiziunea, ci este codul de tara al statului Tuvalu, care face bani buni tocmai din vinzarea de domenii cu sufixul sau catre firmele care activeaza in sfera mass-media – in speta televiziunile. Un exemplu neaos: www.realitatea.tv. Alte state mici incearca sa faca bani in alt mod: oferind un nume de domeniu gratuit, cu sufixul lor, ori vinzindu-l pe o suma foarte mica, oferind si hosting la pachet. Exemplu: sufixul .tk al micutului stat Tokelau.

Cazurile .tv si .it ne invata ceva: atit proprietarii de site-uri, cit si navigatorii au nevoie de particularizari, iar sufixele ar trebui sa fie mult mai variate tocmai pentru a usura cautarea pe Internet printre miliardele de pagini. Codul de tara sau de umbrela politica, precum .eu, ar trebui sa ramina in sfera administrativului... si cam atit. De altfel, au existat ceva initiative din partea ICANN, multe insa paralele cu realitatea si fara un prea mare succes. In 2000 au aparut .aero, .biz, .coop, .info, .museum, .name si .pro, dar ele nu au fost suficient promovate si nici nu au raspuns unei cerinte a pietei. Apoi, in prezent se discuta inregistrarea sufixului .kid, care are deja unda verde, insa este vehement contestat sufixul .sex, mai ales de catre puritani. Acesta ar fi extrem de util, ar raspunde unei realitati de facto si, contrar temerilor, nu ar duce la proliferarea pornografiei – la cita este pe web, ma intreb ce ar putea sa mai apara –, ci, din contra, ar face munca mai usoara acelora care verifica legalitatea acestui gen de site-uri. Prin plasarea obligatorie (!) in categorii cu sufix bine determinat (exemple inventate: .shop ori .sex), in functie de obiectul de activitate, ar avea de cistigat toata lumea. Am avea site-uri verificate si usor de identificat.
Alt cistig ar fi pentru firme, prin rezolvarea indeciziei anuntat la inceputul acestui articol. Numeroase societati multinationale inregistreaza numele lor cu diferite sufixe si scot bani pentru a-si personaliza site-ul, dindu-i culoare locala. Aceasta inseamna costuri mai mari si deseori procese, in cazul in care domeniul local este ocupat; a se vedea procesul pentru airfrance.ro. Cit de simplu ar fi sa avem un airfrance.aero – chestiune fezabila, ori observatorcultural.press!

Pentru a incheia, sa mai spunem ca discutiile despre coduri nu au ajuns inca atit de departe, insa trebuie spart monopolul decizional ICANN pentru a putea lasa loc unor dezbateri reale. Pina atunci, vom avea un Internet hibrid si neguvernat, in chip real, unul care practica cenzura arbitrar: RNC (organismul romanesc care gestioneaza inregistrarea noilor domenii) nu cred ca ar autoriza site-ul www.pulafashion.ro, care insa a fost inregistrat cu sufixul .com, fara probleme.

ovidiu_draghia@yahoo.com