Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2010   |   Iunie   |   Numarul 528   |   Superficialitate, hedonism şi look

Superficialitate, hedonism şi look

Autor: Codruţ CONSTANTINESCU | Categoria: Opinii | 1 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Un cuvînt banal, care înainte de 1989 nu spunea mare lucru, a ajuns să domine noul jargon (căci vocabular este prea mult spus) al românilor tineri (şi nu numai): cuvîntul silicon. Chiar dacă şi puştii dintr-a IV-a ştiu ce desemnează cuvîntul, ne-am întrebat ce înseamnă el cu adevărat? SILICÓN, siliconi, şs.mţ. Compus macromolecular cu structură analoagă corpurilor organice, în stare fluidă sau sub formă de răşini, alcătuit din lanţuri sau cicluri de atomi de siliciu care alternează regulat cu atomi de oxigen. – Din fr. silicone (dexonline.ro).
 

Din perspectiva percepţiei populare, înţelesul din DEX al cuvîntului pare importat de pe o altă planetă (şi cam aşa şi este, căci, pentru majoritatea românilor, chimia este o limbă străină). Semnificaţia de bază a cuvîntului este aceea de sîn (mult) mărit artificial, întotdeauna prin operaţii de chirurgie plastică. Jucăuşa limbă română permite întinderea cuvîntului precum o praştie din cauciuc. Astfel silicon are şi plural: silicoane – în sensul sînilor măriţi cu pungi de silicon, transformat în adverb (ce zici de siliconata aia?). Sugestiv, nici măcar dicţionarul gramatical al Word nu recunoaşte formula siliconat, ci doar cuvîntul silicon, precum DEX. Paradoxal, dacă introduci în celebrul motor de căutare Google cuvîntul silicoane, îţi apar numai 188.000 de rezultate, în schimb, dacă introduci formula silicoane preţuri, îţi invadează ecranul calculatorului cifra de 4.910.000 de pagini! Sau, probabil, jumătate din paginile de Internet din limba română!

Siliconul, prin tot ceea ce desemnează, este reprezentativ pentru aceste vremuri dominate de superficialitate, hedonism şi look (care, uneori, am impresia că este sigurul care contează, sufletul apărînd probabil mai tîrziu, pe la bătrîneţe, cînd look-ul se duce, dar vi-o puteţi imagina pe blonda lu Bote prematur şi oribil zbîrcită în urma operaţiilor estetice, meditînd la nemurire şi existenţa sau inexistenţa Purgatoriului?).
 
Siliconul are menirea de a înfrumuseţa o persoană, în general de sex feminin, o anumită perioadă de timp, destul de bine determinată. Omul, în continuare invidios pe darul divin al creaţiei, doreşte să-L deposedeze de acesta şi este fericit că-şi poate modela el însuşi corpul, îşi poate schimba sexul cu care se poate juca în toate variantele posibile, dovedind, pînă la urmă, profunda psihoză în care se află, în a cărei direcţie este împins de tehnica sa din ce în ce mai performantă şi de uşurinţa vieţii, greu de imaginat pentru bunicii noştri. În mod relevant şi paradoxal, fiinţa umană (mai ales femeile, dar nu numai, căci tendinţa „emo“ este de a-i feminiza profund şi pe băieţi, a-i apropia cît mai mult de trăsăturile feminine) preferă trei ani de frumuseţe prin aceste operaţii estetice – în care rolul principal este acela al remodelării sînilor –, uitînd că, totuşi, aceste atacuri asupra condiţiei fizice pot lăsa urme durabile pentru restul vieţii. Cazul lui Michael Jackson, unul dintre campionii acestor operaţii estetice, este relevant, dovedind că operaţiile estetice şi problemele psihice uneori merg mînă în mînă în dulce armonie către victoria finală!
 
Siliconul a distrus farmecul decolteului natural, căci nimeni nu mai crede că sînii pot fi altfel decît... siliconaţi. Sînii mari sînt o necesitate a feminităţii actuale. Ne distrează cumplit cînd auzim răspunsuri la întrebarea standard „cum ţi s-a schimbat viaţa după operaţia de mărire a sînilor?“ de genul „mi-a dat încredere în forţele mele“ sau „mi-am recăpătat stima faţă de posibilităţile mele“ de „a reuşi în viaţă“, ca şi cum partea din corpul uman care gîndeşte nu ar fi creierul, ci sînii (unul sau amîndoi, concomitent). Nu am auzit pînă acum de operaţia de mărire a creierului. Şi nici măcar nu este în întregime vina acestor femei că se întîmplă aceasta, este vina industriei de entertainment, dominată de publicitari şi alţi agenţi de marketing, care ştiu bine că, pentru a vinde sau a avea audienţă, au nevoie de sîni mari, căci publicul masculin asta cere. Iar dacă o cere, noi trebuie să i-o dăm pe tavă. Dintr-o perspectivă istorică, se ridică întrebarea dacă obsesia aceasta nu provine din nostalgia faţă de un Tătuc al Popoarelor care să aibă grijă de nevoile noastre, noţiune toxică introdusă şi perfecţionată de sistemul comunist. Fiind lăsaţi orfani, fără nici un Stalin sau Ceauşescu, ne înecăm amarul admirînd la silicoane...
 

Ceea ce ni se pare îngrijorător este că moda decolteelor generoase se răspîndeşte şi la adolescenţi, care nu fac altceva decît să aspire modelele din prezent, crezînd că, dacă anumite lucruri sînt la modă, automat sînt şi valoroase, demne de a fi imitate. Priveliştea fetelor de 10-12 ani care imită moda sexxxy este din ce în ce mai frecventă.

La răspîndirea obsesiei pieptului feminin generos contribuie cel mai mult televiziunile comerciale (atît din România, cît şi de prin toată lumea liberă), care folosesc metoda picăturii chinezeşti pentru a inocula ideea că femeia fără decolteu substanţial nu poate reuşi în viaţă şi, mai ales, nu este frumoasă. Poate că clinicile particulare de chirurgie plastică sponsorizează substanţial această tendinţă, nu ştim.

Nu sîntem pudibonzi asexuaţi, har Domnului!, şi nici călugări propovăduind ascetismul, şi nici măcar musulmani fanatici dornici de a vedea orice femeie într-o burqa neagră mai rea decît un sac de dormit, însă exagerarea în cealaltă direcţie este la fel de dăunătoare. Parcă în Occident, cel puţin la nivelul vieţii obişnuite, nu observi aceeaşi putere de atracţie a siliconului, chiar dacă la nivel de mass-media, dictatura lui este destul de asemănătoare cu ceea ce se întîmplă în România, căci nu am inventat noi presa tabloidă. Poate că aceasta se datorează şi feminismului mai pronunţat al femeilor din Vest.
 

Să ne liniştim, căci toate vedetele feminine de la Dansez pentru tine au silicoane şi, cu puţină şansă, ni le vor arăta (oare nu de aceea sînt ele implantate, pentru a fi oferite drept cadou poporului emoţionat?), dacă nu în sezonul ce tocmai s-a încheiat, atunci în următorul…



Comentarii utilizatori

SilicoaneOnline betting - Miercuri, 16 Iunie 2010, 19:54

Am citit tot articolul si mi s-a parut foarte interesant. Nu suport sa vad o fata/femeie cu silicoane in sani pentru ca mi se pare artificiala si banala. Frumusetea unei femei nu consta in marimea sanilor, buzelor sau feselor umflate cu "plastic". Pacat ca tinerele din ziua de astazi nu stiu sa aprecieze frumusetea adevarata si incearca sa imite exemplele extrem de proaste care apar la tv ("parasute" cu IQ

 
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
@Ovidiu Simonca (Propunere "electorala")
CAPITALA şi SCULPTURA CAPITALĂ
Normalizare
Un om inteligent, sensibil fata de oameni, sensibil la argumente
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire