Campionatul curge ca o apa tulbure, iesita din matca, la ceasul primaverii. Nu stiu daca va inunda terenurile Federatiei, dar e precis scapata de sub orice control. Dupa fiecare etapa, baietii declara ca e totul curat, ca nimeni nu vinde si, deci, nimeni nu cumpara, desi se vede cu totul altceva. Rapidul a pierdut la Ploiesti un meci de pomina, in care era evident ca nu-l interesa decit un singur lucru: sa piarda! Pentru gazari, in schimb, victoria de acum e ca tubul de oxigen in gura muribundului. Iar Dridea jubileaza, ba chiar incepe sa creada ca echipa sa a binemeritat succesul. E treaba lui daca se imbata cu apa rece, dar una peste alta meciul de la Ploiesti ne-a mai dat o mostra de cum lucreaza cooperativa, fara sa se sinchiseasca de nimeni si de nimic. Ca nici Netoiu, cu Rocarul lui, nu stie sa se fi intimplat vreo minune de a captusit Brasovul. In fond, nu-i asa, orice victorie acasa e logica si incontestabila, mai ales atunci cind te ameninta retrogradarea. In cazul Extensivului, insa, ce mai era sa faca in partida cu Nationalul? Ca oricum nu mai conta, asa ca bancarii au facut un tango prietenesc, si-au luat punctele si au lasat si gazdelor sansa golului de onoare. La mica intelegere, cum se spune, nu ?! In schimb, la Pitesti, resitenii, care se gindesc si ei la terenurile esalonului secund, au scos o remiza demna de cartea recordurilor, cu atit mai mult cu cit ambele goluri (1 - 1 scor final) au fost inscrise din penalty-uri, cel al gazdelor in minutul 33, iar cel al oaspetilor abia in minutul 88. Sa vezi minunatie, cu doua minute inainte de fluierul final! Tehnica e veche, in sensul ca se negociaza pina la finele meciului, ca sa creasca disperarea si suma odata cu ea! Partea cea mai spectaculoasa e ca la Pitesti s-au luat intotdeauna puncte extrem de greu, iar resitenii declara senini ca-si... vind pielea scump, desi sint ca si retrogradati. Zau? Eu cred ca nu-si vind pielea, ci si-o cumpara!

