OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a prezentat la Teatrul Thália din Budapesta, in cadrul programului Musafiri la Budapesta, trei spectacole: Tortul fermecat, Sa-i imbracam pe cei goi si Bachantele. Evenimentul a avut loc in perioada 28 februarie-2 martie 2005, cu ocazia turneului intrerupindu-se repetitiile spectacolului Woyzeck, in regia lui Mihai Maniutiu.
Teatrul din Cluj este un musafir asteptat si oarecum frecvent in capitala vecina, mult mai prezent decit la Bucuresti, am putea spune, in perioada de dupa Revolutie reusind sa sustina mai mult de 30 de spectacole cu aproximativ 26 de titluri, reprezentind majoritatea spectacolelor renumite ale institutiei. Toate acestea cu ajutorul unui program initiat original de Primaria capitalei Budapesta si preluat mai apoi de un centru de programe culturale, numit HUNGAROFEST – EGTAJAK.

Acest centru invita an de an cele mai de seama spectacole ale teatrelor maghiare din Romania, Slovacia, Serbia-Muntenegru si Ucraina. Directorul programului, József Goldschmied, o are drept consilier pe reputatul istoric si critic de teatru Adrienne Darvay Nagy, responsabila pentru calitatea artistica a selectiei prezentate sub forma unei stagiuni, cu doua-trei „premiere“ lunare. Selectia, desigur, nu este una „elitista“, are in vedere, pe linga calitatea reprezentatiilor, si accesibilitatea lor, priza la public.

Avind in vedere faptul ca unii dintre criticii maghiari (vorbesc de cei din Ungaria) rar se deplaseaza peste hotare de dragul unei premiere, si astfel prezenta unui teatru de peste hotare in presa maghiara de specialitate tinde spre zero, prezentarea spectacolelor la Budapesta este o oportunitate de vizibilitate profesionala in primul rind, fiind o ocazie unica pentru cei interesati sa vada totusi spectacolele, adevarat, uneori cu compromisurile de rigoare de ordin tehnic, mai ales in cazul spectacolelor studio.
Drumul spre Budapesta al teatrului din Cluj a fost unul lungit de vizionarea fortata a unui film de actiune lamentabil, la vama, deoarece soferul autocarului a pornit la drum cu lista pasagerilor cursei efectuate anterior, respectiv fotbalistii echipei U Cluj…

Ziua Tortului fermecat. Personalul tehnic, impreuna cu regizorul Keresztes Attila, s-a deplasat in zori de zi la teatru pentru a monta decorul si a adapta spectacolul conditiilor tehnice existente. Sala, renovata recent si alternind tonul rece al albastrului de tapiterie cu cel cald, maroniu inchis, al lemnului, foarte placuta, nu are pasaj la mijloc, intrarile actorilor efectuindu-se astfel pe usile laterale, cu mai putin efect, dar, avind in vedere „lupta“ cu spectatorii din primul rind, evident, cu mai mult haz. Pe la amiaza ajung si actorii, iar dupa o repetitie tehnica urmeaza prima reprezentatie de la ora 15.00, cu un public format din grupuri organizate de prescolari si scolari. Al doilea spectacol este mai mult un family performance, cu reactii diferite din partea publicului, mai nuantate, Tortul fermecat fiind un spectacol care ofera atit copiilor, cit si parintilor momente – diferite, de altfel – de haz si voie buna. Un spectacol de o „nebunie colorata fantastica“ – titreaza cotidianul Magyar Hírlap.

Ziua Pirandello. Dimineata o repetitie intr-o sala mica cu spectacolul Bachantele, o ocazie de a-l reintilni pe regizorul David Zinder, deplasat special de la Tel Aviv pentru acest eveniment. Dupa-masa, o repetitie tehnica, de adaptare, iar de la orele 19.00, spectacolul Sa imbracam pe cei goi, jucat in format studio, ca acasa de altfel, cu publicul pe scena. Sala mica se dovedeste, cum era de asteptat, neincapatoare, cu multi interesati care vor ramine pe afara. Spectacolul este inregistrat de o echipa profesionista formata din trei cameramani, pentru Institutul de Teatru din Budapesta. Plin de „momente enigmatice, taceri frumoase“ – scrie Bóta Gábor in acelasi cotidian.
Ziua Bachantele. Un spatiu de joc „usor“ modificat, mai scurt cu doi metri, si fara rampe, spatiul oferind astfel intr-o mai mica masura senzatia de voiaj, de drum de parcurs, pe care il are in conditiile de la Cluj, dar si un trafic in spatele scenei mai intens si mai complicat. Doua spectacole, unul de la 17.30, inregistrat de aceeasi echipa, celalalt de la 20.30, amindoua cu un public foarte retinut, rece. Se pare ca ritmul alert, accentul pe miscare si coregrafie, modernitatea viziunii regizorale nu si-au gasit ecoul in spectatorii din Budapesta. Este apreciat insa actorul de 91 de ani Endre Senkálszky, in rolul lui Tiresias, ca fiind „la fel de tinar ca generatiile care l-au urmat si acomodindu-se in mod natural oricarui stil de spectacol“ – scrie acelasi Bóta.

In drum spre casa ne gindim la repetitiile care ne asteapta. Se reiau, fara zi de repaus, repetitiile spectacolului Woyzeck, in ritmul alert cu care ne-am obisnuit deja, sub bagheta regizorului Mihai Maniutiu. Premiera se amina din cauza unei accidentari de ultim moment, dar se va tine, cu succes rasunator, pe 2 aprilie 2005.