Mai bine de 25 de intimplari teatrale s-au petrecut, timp de o saptamina, la Teatrul „Andrei Muresanu“ din Sfintu Gheorghe, „motorul“ Festivalului International de Teatru ATELIER, initiat in 1992 si ajuns in acest an la cea de-a zecea editie, eveniment marcat in paralel si de implinirea a 15 ani de existenta a institutiei covasnene. Propusa, inaugurata si realizata de dramaturgul Radu Macrinici, cu sprijinul micului colectiv al teatrului de limba romana, manifestarea da friu liber expunerii scenice a noilor mijloace de expresie teatrala si adaptarii acestora la contemporaneitate. Daca la inceputul deceniului trecut montarile de tip experiment erau considerate de catre directorii de teatre drept Cenusarese, s-a ajuns, de-a lungul timpului, ca institutiile de stat sa creeze special anumite spectacole care sa participe la acest festival. De asemenea, companiile particulare au gasit mereu la Sfintu Gheorghe o mina intinsa, un sprijin pentru productiile lor, invitate cu asiduitate la fiecare inceput de iunie in cadrul festivalului, pentru ca publicul, deopotriva roman si maghiar, sa le poata viziona. Nu de putine ori au obtinut aici premii importante. Formarea gustului publicului pentru acest gen de teatru este unul dintre pariurile cistigate ale directorului ATELIERULUI, Radu Macrinici.
Evenimente intrafestivaliere…
Desfasurata in perioada 8-14 iunie, aceasta editie aniversara s-a constituit in cea mai complexa din istoria festivalului, propunind, mai mult decit alta data, evenimente conexe manifestarii propriu-zise. Printre acestea, lansarea numerelor curente ale revistelor de teatru Drama si Okean, conduse de Mircea Ghitulescu si, respectiv, Sebastian Vlad Popa, a primului volum din editia Teatru de Iosif Naghiu din integrala operei teatrale a autorului (agrementata cu referinte critice), aparuta in acest an la Editura Muzeul Literaturii Romane cu ocazia implinirii a 70 de ani ai dramaturgului (prilej cu care Alexandru Condeescu – directorul Muzeului Literaturii Romane si, implicit, al casei de editura –, a fost prezent la locul faptei pentru prezentarea amplei lucrari), dar si a unei numeroase serii de carti publicate de catre Editura EST, al carei director, Samuel Tastet a putut participa la o intilnire cu invitatii festivalului, ca si cu publicul larg. O dimensiune importanta a manifestarii teatrale covasnene, explorata mai rar in decursul istoriei sale ca eveniment de sine statator, a fost prezentarea de filme intitulata Chaplin si scurt metrajul actual, in fapt un minifestival de film prezentat de Francisc Mraz. Grupajul propus pentru doua proiectii de cite 90 de minute a avut ca scop reactualizarea modernului din scurtmetrajele lui Chaplin, precum si deosebita diversitate de genuri si expresii ale filmului scurt din zilele noastre. Pe linga patru pelicule ale lui Chaplin, a fost prezentata si o selectie de scurtmetraje multipremiate la cele mai diverse festivaluri din Europa, acoperind toate genurile existente – narativ, eseu/experimental, animatie clasica si computerizata, mai putin documentar. Beneficiind de structuri puternice si de nivel ornamental extrem de personal, toate filmele au oferit, fiecare in parte, expresii de o cuceritoare elasticitate. Revista Observator cultural a fost si ea prezenta prin directorul sau, Ion Bogdan Lefter, care, alaturi de Doru Mares, au prezentat ultimele numere aparute.
Colocviul cu titlul Teatrul romanesc si adaptarea la realitate, moderat de Aura Corbeanu, director executiv UNITER, a stirnit interesante discutii, uneori chiar controverse. Insolita manifestarea de strada Orasul cu dramaturgi, un happening constind in schimbarea, pentru o zi, a numelor principalelor strazi din Sfintu Gheorghe si inlocuirea acestora cu cele ale unor dramaturgi de importanta, la paritate romani si maghiari. Sectiunea Spectacole a cuprins 16 reprezentatii in concurs si trei in afara acestuia. www.o!felia.ro, productie apartinind Fundatiei Tranzit din Cluj, face parte din cea de-a doua categorie si a reprezentat un one-woman-show sustinut de Fatma Mahomed. Un spectacol de teatru/dans/imagine si muzica, bazat pe un scenariu original, care porneste de la Shakespeare, dar inglobeaza si fragmente din scrisorile lui Artaud ori idei din scrierile lui Matei Visniec, ajungindu-se pina la „cererile“ tehnologiei moderne reprezentate, in cazul dat, de Internet. „Un puzzle construit in jurul ideii de Ofelia“, ne spunea regizorul M. Chris. Nedeea. Pornind de la o poveste foarte putin cunoscuta a lui Caragiale, Nelu Serghei, directorul trupei Altar din Tulcea, ne-a propus prin al sau Da damult – Mai da damult… o interesanta recitire a scrierilor lui Nenea Iancu. Plina de umor si buna dispozitie aceasta scurta productie lipsita de decor si deci usor de transportat, in care interventiile actoricesti ale lui Nelu Serghei fac casa buna cu comentariile muzicale prezentate la chitara si solo voce de Florin Lefter. Cit despre Aulularia, acesta reprezinta un exercitiu teatral pe care Sergiu Alius, actor la Teatrul „Andrei Muresanu“, l-a realizat dupa textul neterminat al lui Plaut, implicind 12 elevi de clasele a X-a si a XI-a de la Liceul „Mihai Viteazu“. O introducere a tinerilor in alfabetul Thaliei care avea sa insemne invitarea acestora in Austria, la Festivalul de Teatru de la Oberdorf, deschis neprofesionistilor de toate virstele, acolo unde montarea – bazata pe texte spuse atit in latina, cit si in romana, dar si mai mult pe miscare – a repurtat un succes aproape neasteptat, daca e sa ne luam dupa felicitarilor primite ad-hoc, dar si dupa cronicile din presa austriaca. Sergiu Alius a pornit de la zero cu acesti tineri deveniti subit foarte interesati si, mai ales, dedicati acestei incercari de tip experiment in care descoperim o buna coordonare de grup, dar si individualitati cu o buna functionalitate in contextul intregului spectacol.
Secvente concurentiale
Nu mai putin de 16 spectacole s-au intrecut pentru obtinerea celor cinci premii acordate de un juriu format din actorul Corneliu Dan Borcia (presedinte), regizoarea Theodora Herghelegiu, dramaturgul Stefan Caraman si criticii de teatru Alina Moldovan si Bíró Béla, dar si pentru cele alte citeva, oferite de diverse institutii ori reprezentanti ai unor fundatii prezenti la festival.
Se pare ca, de citiva ani, rivalitatea creatoare a celor doua teatre (roman si maghiar) din Sfintu Gheorghe are drept efect (de natura karmica, cum se vede) obtinerea alternativa a Marelui Premiu. Conform unei ipotetice „programari“ tinind cu siguranta de destin, la aceasta a zecea editie laurii cei mai lauri au revenit povestii Profetului Ilia, reconstituita scenic de Bocsárdi László (nominalizat la Premiul pentru cel mai bun regizor) dupa scrierea polonezului Tadeusz Slobodzianek, la Teatrul „Tamási

