OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Conceperea existentei postmoderne sub semnul conexistentei (numita in limbaj digital networking), adica al inter-conectarii obligatorii (fenomen accelerat pe lungimea de unda exclusiva a capitalismului cibernetic), nu lasa deocamdata loc alternativelor de dezvoltare. Pe scurt, fenomenul, vizibil la toate nivelele vietii noastre actuale (politic, economic, social, cultural etc.), poate fi rezumat prin formula: cine nu este in interiorul sistemului (global) ramine in afara lui.

Dincolo de orice evaluari sau prognoze, dincolo de gradul inalt de validitate prin performanta (atit de evident si de apropiat de pretentia ideologica de infailibilitate, incit politicieni, economisti si chiar oameni de cultura au inceput sa-i proclame din ce in ce mai autoritar caracterul de „necesitate“), conexistenta globala se prezinta ca un fenomen pe cit de solid si de atractiv (sa nu uitam ca, in momentul de fata, prin nucleul economic american, ea reprezinta cel mai puternic si mai viabil generator de prosperitate), pe atit de dislocant si de traumatic. O analiza lucida, cu precadere in termeni socio-psihologici, a implicatiilor extinderii networking-ului, ca si a marilor decalaje socio-economice (inca) aduse ori intretinute de politicile globalismului, se cuvine permanent intreprinsa si reactualizata pe masura noilor evolutii tehnologice si geo-politice ale mondializarii.

Reflexul conectarii (socio-informationale), cauza si efect al unui nomadism controlat si auto-controlat, „asaza“ individul intr-o cronotopie multi-dimensionala fluctuanta, re-aranja(n)ta, vitezificata (in linia analizata de Virilio), iar aceasta, la rindul ei, ii impune individului o permanenta cursa a sincroniei functionale (soft-uri mai performante, memorie mai multa, imagini video mai clare, comportament mai eficient, capacitate de reactie mai rapida etc.). Aproape fara exceptie, cursa individului cu viteza este alimentata si, in ultima instanta, conditionata economic, prin bombardarea publicului la intervale foarte scurte de timp cu produse digitale gradual (dar nu decisiv) mai performante, apartinind aceleiasi categorii si intrate intr-un automatism al „indispensabilitatii“ (v. scandalul Microsoft si „fortarea“ cumparatorului de a se adapta din mers, prin achizitionarea produsului, la oferta accelerata a pachetelor de programe Windows ’95, ’98 si 2000 si la insertia browser-ului Internet Explorer, pre-instalat in program de aceeasi companie; atit statul american – printr-un proces juridic anti-monopolist, pe baza Legii Anti-Trust de la 1890, care i-a fost aplicata si lui Rockefeller in 1911 –, cit si o parte a publicului – prin actiuni juridice sau dezinteres/boicot comercial – au sanctionat aceasta tendinta de creare a unei dependente comerciale uni-directionate).

In acelasi timp, reflexul conectarii poate fi primul pas in directia obtinerii vietii matriceale, conditie a supravietuirii umane „optime“ – astazi – sau minimale – in viitorul apropiat. De altfel, scenariul ontologic al bransarii bio-cibernetice e sustinut din ce in ce mai consistent de discursurile teoretice ale misionarismului digital al sfirsitului de mileniu, gen Negroponte sau Kaku.