OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Presupun ca subiectul Rosia Montana nu mai are nevoie de o prezentare amanuntita pentru majoritatea cititorilor. Pentru cei care doresc detalii, va invit pe www. rosiamontana. org sau www.rosiamontana.ro.
Acum doua saptamini, firma canadiana Gabriel Resources a pierdut si ultima sansa, in instanta, de a mai exploata aurul, folosind cianura, la Rosia Montana, fiindu-i retrasa aprobarea de descarcare de sarcina arheologica in masivul Cirnic. Presupun ca subiectul Rosia Montana nu mai are nevoie de o prezentare amanuntita pentru majoritatea cititorilor. Pentru cei care doresc detalii, va invit pe www. rosiamontana. org sau www.rosiamontana.ro.

Acum doua saptamini, firma canadiana Gabriel Resources a pierdut si ultima sansa, in instanta, de a mai exploata aurul, folosind cianura, la Rosia Montana, fiindu-i retrasa aprobarea de descarcare de sarcina arheologica in masivul Cirnic. Este rezultatul, direct si indirect, al unei campanii de mediu care a stabilit un precedent in Romania: a aratat ca, atunci cind exista organizare, coerenta, vointa si motivatie, nimic nu poate opri societatea civila si pe simplii cetateni sa cistige o batalie, fie ea sociala, politica, in justitie si asa mai departe. Rosia Montana parea un caz de nerezolvat, in care cumetriile politice interne si-au dat mina cu goana dupa cistig si cu lipsa de scrupule a unor „investitori“ straini.

Si, totusi, se poate. Se poate sa vezi 300 de milioane de dolari si puternice sfere de influenta incapabile si neputincioase in fata unei miini de oameni lucrind pro bono, din singura dorinta de a stopa o nedreptate si din respect pentru natura. Incepind cu Rosia Montana, campaniile sociale si de mediu vor avea un alt impact si un alt efect.
In peisajul atit de dezolant al unei societati ignorante, prostite fie de saracie, fie de mirajul imbogatirii rapide, al unei clase politice de o nesimtire nemaiintilnita si al unui popor cufundat in amortire si uitare, oamenii care au salvat si vor salva, in continuare, Rosia Montana merita tot respectul si admiratia dumneavoastra. Nu acelasi lucru se poate spune si despre un baietas smecher din Iasi, pe numele sau Tudor Chiuariu, ajuns ministru al Justitiei dupa criterii care tin nu de competenta, ci de gasca politica si interesele financiare ale unora sau altora.

Numit in functie – cum altfel decit... – pe 1 aprilie, Tudor Chiuariu, cu chiu, cu vai, isi da demisia, impins de la spate de o urmarire penala si de un presedinte cu care poti sa faci ce vrei tu, numai sa te joci, nu. Lasind la o parte vendetta condusa de Traian Basescu prin intermediul DNA (vendetta care va cadea, ca scenariu, doar cind vom vedea si PD-isti pe la DNA...), demisia ministrului Justitiei ar fi trebuit sa vina mai din timp si fara ghionturi dinspre Cotroceni. Insa baietasul moldovean nu doar ca s-a dat greu dus din functie, dar a mai si plecat proferind amenintari, cum ca se va intoarce el. Ar fi de ris daca n-ar fi de plins. De intors, domnule Chiuariu, te vei intoarce in Justitie doar pe usa din fata a unui tribunal sau, de ce nu, pe poarta unui penitenciar (desi varianta asta e greu de crezut...). Si m-as bucura sa te intilnesti, la usa tribunalului, cu un alt beneficiar al haosului si coruptiei din Justitie, Ion Iliescu...

Va veti intreba, pesemne, care este legatura intre Rosia Montana si Tudor Chiuariu. E simplu: am dorit, pur si simplu, sa arat ca, macar o data, oamenii de rind cistiga si baietii cu imunitate pierd.
O comunitate din Muntii Apuseni a capatat o a doua sansa; un ministru incompetent si-a facut bagajele. Rind pe rind, le vom salva noi pe toate: si Justitia, si Agricultura, si Educatia, si Cultura. Trebuie doar sa invatam bine de tot sensul acestui cuvint: implicare. Si sa-l dam mai departe copiilor nostri.