TÎNĂR, CAUT POLITICA. Sacrificiul Basarabiei

Autor: Mihnea BLIDARIU | Categoria: Rubrici | 2 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Mă încăpăţînez să discut un subiect despre care cei mai mulţi jurnalişti au încetat să mai discute. Acest subiect este Basarabia. Şi asta pentru că, pentru mine, Basarabia este parte din ţara mea, este parte din România.

Eşecul evenimentelor din 6-7 aprilie, din Chişinău, este comparabil cu eşecul Pieţei Universităţii din Bucureşti, în 1990. Mai mult, cele două fenomene au numeroase elemente comune, în special dezinformările la care au recurs autorităţile, intervenţia brutală a forţelor de ordine (traduse atît prin „miliţieni“, cît şi prin „detaşamente minereşti“), slaba susţinere a opoziţiei politice şi încăpăţînarea ei naivă de a crede că poţi lupta cu mijloace legitime şi legale împotriva unui sistem profund ilegitim şi ilegal.

Deosebirea fundamentală dintre Piaţa Universităţii din Bucureşti şi Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău este felul în care cei care deţineau puterea au ales să înşele populaţia. FSN-ul lui Iliescu s-a dat arbitru imparţial al trecerii de la dictatură la democraţie doar pentru a adormi vigilenţa opoziţiei şi şi-a anunţat apoi candidatura la alegeri împotriva oricăror norme democratice. Partidul Comunist Moldovenesc şi Voronin au furat, pur şi simplu, alegerile. Ambele gesturi, de atunci şi de acum, au fost vag criticate de opinia internaţională şi europeană, preocupată, atunci, de reconfigurarea geopolitică rezultată din prăbuşirea Cortinei de Fier şi preocupată, acum, de efectele politice şi sociale ale crizei economice.

În contextul actual, tinerii basarabeni se găsesc singuri, faţă în faţă cu spectrul ultimei dictaturi din Europa de Est (exceptînd-o pe cea a lui Lukaşenko, în Belarus). În faţa lui Voronin, mijloacele democratice, cu care vrea să lupte opoziţia, par a avea consistenţa unui cuţit de uns pîinea folosit împotriva unei balene. Opoziţia speră la alegeri anticipate; însă ce şi cine îi poate oferi garanţia că nu vor fi, şi acestea, fraudate? Cum poţi să crezi că un asemenea hibrid între şef interlop, dictator şi miliţian sovietic, cum este Voronin, va capitula în faţa practicilor democratice? Unul ca Voronin nici măcar nu înţelege asemenea practici! Date fiind toate acestea, opinia mea este că tot ce le-a mai rămas tinerilor basarabeni este fie emigrarea, fie presiunea străzii şi – din păcate – sacrificiul. Trei morţi şi zeci de răniţi şi torturaţi nu au fost, se pare, de ajuns. Să nu uităm că românilor le-a trebuit o mie de morţi pentru a se scutura de frica din comunism. Dacă numărul celor care ies în stradă, la Chişinău, va fi mai mare, poate că şi numărul celor molestaţi va fi mai mare. Însă, din nefericire, în această logică a violenţei, cîştigătoare va ieşi libertatea umană. Sacrificiul în numele ei este, în aceste timpuri, cea mai eficientă campanie de imagine – cît de trist! – pe care un popor din estul Europei o poate duce în faţa Occidentului.

Recomanda articolul prin:

Comentarii utilizatori

BasarabiaBoris Marian - Joi, 30 Aprilie 2009, 11:22

Am mai scris despre acest subiect, Basarabia a fost desnaționalizată timp de două secole, aproape jumătate din locuitori nu sunt români, o parte dintre români, inclusiv tov. Voronin, sunt rusofili fanatici, toate iluziile de realipire sunt iluzii, dar o schimbare este necesar si numai din interior, daca o vor majoritatea locuitorilor Basarabiei.

Tinerii si politica in BasarabiaI.T - Duminica, 3 Mai 2009, 22:38

Autorul articolului a inteles perfect ce s-a intimplat la Chisinau: tinerii nu au avut alta cale decit atacul direct impotriva unui regim brutal, primitiv si antinational. Asa-zisa opozitie politica, dimpotriva, s-a aratat slaba, incompetenta, lasa; ea nu-i merita pe acesti tineri si de altfel tinerii nu au contat si nici nu conteaza pe ea. Deci situatia e trista de tot: tinerii nu se vor mai aventura, iar opozitia va ramine asa cum este.
Boris Marian e caraghios - autorul articolului nu pune problema unirii Basarabiei cu Romania, dar gazetarul comunist de la Chisinau se teme de Romania tot asa ca si Voronin si ca toti rusii si antiromanii din Basarabia.