OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

(Editura Polirom, 2005)

Prozatorul britanic Tom Sharpe (n. 1928) se inscrie in linia umoristilor britanici care au cucerit publicul in secolul XX, alaturi de David Lodge, P.G. Wodehouse etc. In Romania el a fost practic necunoscut inainte de 1989, ba chiar si mai tirziu: prima traducere romaneasca a unui celebru roman de-al sau, Marea aspiratie, apare abia in 2005, la Editura Polirom.
Asadar, poate cititorului roman i-ar fi utile citeva repere din biografia lui Tom Sharpe. Prozatorul a studiat la Lancing College si Pembroke College din Cambridge. In 1951 a plecat in Africa de Sud, in provincia Natal, fosta republica bura si apoi colonie britanica, devenita componenta a Republicii Africa de Sud. A lucrat in domeniul asistentei sociale si in invatamint.

Dupa o vreme si-a deschis un studio fotografic in capitala provinciei Natal, Pietermaritzburg, studio care a functionat din 1957 pina in 1961. In 1961 Tom Sharpe este expulzat din Africa de Sud, ca urmare a opozitie sale fata de politica de apartheid din acea tara. Se intoarce in Marea Britanie si, intre anii 1963 si 1972, preda istoria la Cambridge College of Arts and Technology si in acelasi timp incepe sa scrie. Primul sau roman, The Riotous Assembly, ii apare in 1971, urmat, in 1973, de Indecent Exposure. Apogeul succesului il cunoaste cu ciclul de romane care-l au in centru pe Henry Wilt, profesor la un colegiu de arte si tehnologie din Anglia. De altfel, fragmentul de mai jos este extras din primul volum al acestui ciclu, intitulat chiar Wilt. Cartea va aparea in curind la Editura Polirom, in colectia „Biblioteca Polirom“ coordonata de Denisa Comanescu.

Romanele lui Tom Sharpe cunosc un succes fulminant gratie umorului – adesea cinic sau chiar negru – si a stilului dinamic si atractiv ce il caracterizeaza pe autorul britanic. Stephen King il considera „cel mai comic autor de limba engleza al zilelor noastre“ si, dintr-o anumita perspectiva, superlativul este justificat. Apropierea de Lodge, Wodehouse sau chiar Kingsley Amis este inevitabila, dar exista si destule diferente notabile in stil, in organizarea naratiunii si in conturarea personajelor, dar mai ales in privinta comicului utilizat de Sharpe. Chiar el afirma la un moment dat ca „Wodehouse si Waugh foloseau floreta. Eu, unul, lucrez cu maceta“. Usor sarjata, declaratia spune totusi ceva despre stilul sau. Asa cum se poate vedea si in Marea aspiratie, dar si din fragmentul de roman de mai jos, comicul lui Sharpe este cel mai adesea unul de situatie si de limbaj, procedee in care exceleaza. Spre deosebire de alti umoristi britanici cunoscuti la noi, la Sharpe exista un plus de vitalitate nervoasa, chiar usor psihotica, ce invaluie personajele si evenimentele, o mai mare libertate in utilizarea limbajului (multi dintre eroii sai sint foarte slobozi la gura) si o detasare cinica a naratorului, care sporeste efectul comic.

Este usor de banuit ca la conturarea celui mai faimos personaj al sau, Henry Wilt, protagonistul ciclului de romane amintit mai sus, a contribuit serios si experienta autorului in invatamint. Ca si Tom Sharpe in viata reala, Henry Wilt este profesor la un colegiu cu un nume pretentios, echivalentul romanesc al Scolii de Arte si Meserii. Ruda literara de singe cu Jim Dixon din romanul lui Kingsley Amis Jim cel norocos si cu Adam Appleby din Muzeul Britanic s-a darimat! al lui David Lodge, Wilt se chinuie sa predea literatura unor elevi de la seral – zidari, strungari, macelari –, interesati exclusiv de scandaluri, batai si sex. Wilt se simte un ratat. Promovarea in invatamint ii e refuzata sistematic si nici casnicia nu-i merge, asa ca tinarul cocheteaza cu ideea de a-si omori nevasta. Pe deasupra, femeia cunoaste un cuplu de americani obsedati de sex, care ii invita la o petrecere, iar din acel moment viata tinarului profesor o ia razna complet: la petrecere se face de ris, intepenindu-se accidental (dar foarte sugestiv) intr-o papusa gonflabila, sotia il paraseste, iar papusa gonflabila devine protagonista unei anchete legate de o presupusa crima. Prins in acest bizar triunghi erotico-politist, Wilt se zbate sa-si puna ordine in viata, numai ca eforturile sale sint mereu sursa unor noi accidente caraghioase, iar finalul cartii este la fel de imprevizibil ca si restul actiunii.

Cu un succes imens la public, romanul Wilt a fost tradus in numeroase limbi si l-a impus rapid pe Tom Sharpe. Umorul sau, lipsa de inhibitii in limbaj, satirizarea cliseelor lumii contemporane si mai ales a obsesiei pentru sex, precum si talentul de a crea situatii comice pline de imprevizibil justifica din plin pozitia privilegiata pe care scriitorul britanic si-a cucerit-o printre autorii de romane umoristice din zilele noastre.