OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Fragmente dintr-un discurs de iubire

 

pornografică. Arătînd cu degetul spre fotografia

unui bărbat gol, am întrebat: Ce-i asta?

 

Ceci n’est pas une pipe – mi-a răspuns,

prinzîndu-mă în paranteza picioarelor sale. Iar azi

m-am întors mai devreme de la serviciu şi pe coridor

 

am dat peste un bărbat gol, am întrebat:

Ce-i asta? – arătînd spre el, dar mai degrabă spre

bărbăţia lui cu o urmă proaspătă de ruj. Este

 

o pipă – am auzit răspunsul femeii, cu care

mă culc în continuare, pentru că nu reuşesc să

dovedesc

trădarea-i.

(din volumul Te Deum, 2005, 2008)

-

Vineri: cutreier oraşul, a cărui armonie

nu reuşeşte să o strice nici măcar vecinătatea bisericilor

şi a bordelurilor, a cimitirelor şi solariilor, acum o clipă

a trecut pe-aici cu pas sigur furtuna, crengile

copacilor bătrîni s-au legănat fără voie precum

adolescentele în filmele porno, merg prin oraş,

întîlnesc poeţi, muzicieni, pictori, copii

ai revoluţiei din ’68, stau în cafenele

ca nucile în interiorul unui tort mare, uneori

visează doar ca cineva să le cedeze

locul în tramvai, dar nu au curajul

să ceară asta, merg şi ascult Requiem-ul

de Mozart, punîndu-mi întrebarea cine dintre noi

merită un asemenea rămas bun, aşa o

cinste. Se înseninează, în parc o femeie osoasă

citeşte Biblia, ceva mai departe nişte tineri se prefac

că vor să se reproducă. Ajung la monumentul lui Kepler

şi la prima lui lege: planetele se mişcă

pe elipse. Unde mă va mai purta

geometria sfîntă a acestui oraş. Turistule din Polonia,

deschide-te, aşază-te pe iarbă, priveşte vrăbiile,

înţelege odată că un parc nu este o pădure violată.

 

Graz, 2008

(din volumul Pătratul negru, aprilie 2009)

-

Dumnezeu nu s-a îndepărtat – aşa cum voia Simone

Weil – la o distanţă uriaşă, ci este

chiar foarte aproape, alături, atît de aproape, că Îi simt

 

absenţa grijulie. (Care este un cuvînt

nerostit, un gest abandonat, o privire

suspendată,

o respiraţie ţinută preţ de-o clipă. Această

 

ne-respiraţie este viaţa ta).

(din volumul Te Deum, 2005, 2008)

-

 

Un tînăr de treizeci de ani absolut convins

de nemurirea sa.

 

Un tînăr cu pielea alb-albăstrie precum marmura

cerului.

 

Un tînăr care prăbuşeşte peste mine placa de mormînt

a nopţii. Într-un somn fără vise.

 

Cineva, care imediat apare şi dispare

ca un pătrat negru pe fundal negru.

(din volumul Pătratul negru, aprilie 2009)

 

Traducere din limba polonă de Luiza SĂVESCU

––––––––––––––––

Tadeusz Dabrowski (n. 1979) – poet, eseist, critic literar, redactor al revistei literare bilunare Topos. A publicat în presa poloneză şi străină. A primit bursele: Internationales Haus der Autoren Graz (2008), a Ministerului polonez al Culturii (2007), Literarisches Colloquium Berlin (2006), Baltic Centre for Writers and Translators (Visby, 2004). Este laureat al Premiilor Hubert-Preis (2008), Splendor Gedanensis (2007). În 2006, Tadeusz Rozewicz i-a înmînat Premiul Fundaţiei pentru Cultura Poloneză. Poeziile sale au fost traduse în numeroase limbi. Este autor al volumelor de versuri Wypieki (1999), e-mail (2000), mazurek (2002), Te Deum (2005, 2008) şi Czarny kwadrat (Pătratul negru) (aprilie 2009). A editat antologia de poezie Poza slowa. Antologia wierszy 1976-2006 (2006). Trăieşte la Gdansk. Tadeusz Dabrowski este invitat să participe la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş“ (8-14 iulie a.c.).