Marţi, 27 octombrie, la Galeria
Atelier 35 a avut loc vernisajul expoziţiei personale a artistului
nipon Tets Ohnari. Este vorba despre materializarea unui proiect de
instalaţie, sculptură în sticlă şi artă ambientală.
Născut în 1980 la Tokyo, Tets
Ohnari a absolvit Secţia de Sculptură din cadrul Nihon University
College of Fine Arts, în 2004. În acelaşi an a fost
admis la Universitatea de Arte Tokyo pentru continuarea studiilor
aprofundate de master. Între 2005 şi 2007 şi-a continuat
studiile în Republica Cehă, la Academia de Arte Frumoase din
Praga şi apoi la Departamentul de Artă din cadrul Academiei de Arte
Arhitecturale şi Design, în cadrul unui program de schimb
cultural, pentru a-şi susţine disertaţia în 2008. Artistul
nipon lucrează în piatră, lemn, sticlă, dar apelează
constant şi la alte materiale, neconvenţionale. Experimentele sale
artistice depăşesc sfera sculpturii, Ohnari apelînd la
instalaţie, intervenţii în natură (land art) şi chiar la
film. Portofoliul artistului conţine o serie de premii, expoziţii
şi participări la concursuri în Japonia şi Republica Cehă.
Reţinem faptul că lucrări ale sale au fost achiziţionate de muzee
sau centre de artă din cele două ţări amintite. Expoziţia de la
Bucureşti reprezintă un nou pas în cariera artistului nipon.
Tets Ohnari a avut amabilitatea de a ne
acorda un interviu în exclusivitate, în care ne-a
declarat că şi-a propus să investigheze limitele spaţiului şi
modul în care acesta capătă formă prin intervenţia
artistică. „M-a interesat instabilitatea pe care o generează
liniile de demarcaţie fragile pe care le-am asimilat limitelor
culturale şi geografice. Sticla este un material fragil şi
periculos, dar care dă numeroase posibilităţi de exprimare. De
această dată m-au interesat liniile şi fragmentele, cărora am
încercat să le dau sensul renegocierilor vectorial-spaţiale.“
La întrebarea dacă se simte prin arta sa mai degrabă european
decît asiatic, Tets a adus în discuţie limbajul comun al
artei şi universalitatea. „Cînd a fost vorba despre bătrînul
continent, am făcut o distincţie clară între ceea ce se
întîmplă în arta Occidentului şi cea
est-europeană. Am optat pentru cea din urmă pentru că răspundea
mai bine ideilor mele de interogare a spaţiului prin utilizarea
mediilor şi metodelor neconvenţionale. Graniţele dintre înăuntru
şi afară sînt mai puţin subliniate în această zonă
de creaţie, comuniunea cu natura este mai mare. Oamenii sînt,
de asemenea, apropiaţi. Cînd am venit prima dată în
România, în urmă cu foarte puţin timp, pentru această
expoziţie, nu ştiam nimic despre cum este şi ce se întîmplă
aici. Toţi cei din jurul meu au fost prietenoşi, introducîndu-mă
în ambientul artistic şi prezentîndu-mi coordonatele
specifice ale acestuia. Dacă voi avea posibilitatea, sînt
interesat să continui legăturile nou create“.
Prezenţa lui Tets Ohnari la Atelier 35
se datorează sprijinului oferit de Ambasada Japoniei la Bucureşti
şi Japan Foundation, prin programul Japan-Danube Friendship. Relaţia
artistului cu galeria este însă anterioară acestui sprijin.
Am stat de vorbă cu Vlad Ionescu, curator al Atelierului, pe care
l-am întrebat cum s-a produs legătura cu artistul nipon.
„Contactul care s-a produs între noi şi Tets a fost absolut
conjunctural. O artistă care a expus la noi în trecut, Raluca
Preda, a avut un workshop în Cehia, unde l-a cunoscut pe
Ohnari, căruia i-a vorbit despre galeria noastră. El ne-a trimis un
mail de intenţie, în care ne-a prezentat proiectul. Acesta ni
s-a părut interesant, cu atît mai mult cu cît artistul
lucrează în multe medii şi experimentează, cel puţin din
punct de vedere tehnic, dacă nu şi conceptual. Politica noastră nu
este să căutăm artişti de peste hotare pe care să îi
aducem în ţară. Ei ne descoperă şi se arată interesaţi să
expună la Atelier 35. Faptul că actualul artist este din Japonia şi
nu din Germania, să spunem, nu are o semnificaţie aparte.
Atitudinea de lucru, latura experimentală şi modul de a folosi
materialele ale lui Tets mi s-au părut foarte potrivite pentru
Atelier, care îşi propune să susţină genul acesta de
proiecte. Ne interesează cu predilecţie proiecte nonfinite, care
îşi au posibile continuări şi în care soluţiile sînt
descoperite în timpul lucrului, care stimulează
creativitatea.“
Sticla este un material paradoxal, ce
oscilează între fragilitate şi rezistenţă în timp,
între starea lichidă şi cea solidă, între transparenţă
şi opacitate. Versatilitatea aceasta reprezintă un posibil atu
pentru artă şi arhitectură. De altfel, în fostele ţări
socialiste, recursul la sticlă în construcţiile publice
simbolizează democraţia. Credem că Tets nu a fost străin de acest
fapt cînd a ales sticla drept mediu de exprimare. Este vorba şi
despre transparenţa comunicării între culturi, spaţii
geografice, între oameni. Miza nu se opreşte însă aici,
munca sa fiind pe cît de prolifică, pe atît de variată.
Pagina web a artistului se bazează pe un minimum de text şi pe o
mulţime de imagini. Nimic nu este mai plăcut pentru receptorul de
artă decît un artist care lucrează din plin. Cu speranţa că
Bucureştiul va reprezenta un pas important în cariera
tînărului artist nipon, îi anunţăm pe cititori că
expoziţia poate fi vizitată pînă pe 4 decembrie.