Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2006   |   Octombrie   |   Numarul 344   |   The Fuck(ing) Land

The Fuck(ing) Land

Sexualitate devoratoare in proza lui Henry Miller

Autor: Ruxandra CESEREANU | Categoria: Literatură | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Literatura orgiastica a lui Henry Miller a fost multa vreme alungata oficial din universitati, desi ea facuse cariera pentru stridenta si extravaganta dionisismului ei in mediul cultural underground al secolului al XX-lea. Ceea ce deranja in mod oficial era imaginea voyeurista a scriitorului proiectat ca un fel de satir tendentios de nesatios.

intrucit erotica violenta din scrisul lui Miller nu era perceputa cognitiv, ci doar senzorial, autorul a fost cu obstinatie taxat drept un obsedat sexual marcat de vulgaritate, indignind mentalitatea casnica si pudibonda. Mai tirziu, dincolo de erotismul agresiv, a fost perceputa, treptat, si excelenta acestei scriituri orgiastice (dar magistrale) stilistic, o stihie narativa voluptuoasa si fascinanta, seducatoare tocmai prin magma sa. Scriitura lui Miller viola de fapt ochii si urechile cititorilor neobisnuiti cu stralucirea diamantelor fatale. Era vorba despre un cataclism vulcanic de natura aproape pagina.
Portretizat destul de multa vreme ca scriitor vaginal ori erectil, Miller a fost perceput nu in ultimul rind ca un pervers ritualic, ca dezaxat si priapic, ca un picant (prea picant!) ce comitea o literatura pornografica. Desavirsirea si noutatea stilului sau au fost ingurgitate doar dupa oarecare vreme si acceptate de critica aproape cu scrisnete din dinti.

Atunci cind era vorba de critica oficiala; fiindca, neoficial, Miller a fost de la inceput considerat un geniu stilistic si un detabuizator mirobolant intr-ale erosului orgasmatic.
Scrisul lui Henry Miller are ceva halucinatoriu si delirant: pe linga orgia cuvintelor explodate exista, uneori, o pulbere fina de livresc care sublimeaza si daureste stridenta sexualitatii si cuvintele licentioase, irizindu-le.
Atit dipticul Tropicelor (al Cancerului si al Capricornului), cit si tripticul Rastignirea trandafirie (Sexus, Plexus, Nexus) au ca obsesie primordiala femeia (ca specie) si sexul (individual al) acesteia scormonit aproape in delir, de aici o ardenta teatralitate erotica. Femeia ofera o ampla panoplie a lumii vaginale: actul sexual este de aceea unul suprem, un cordon ombilical devorator intre femei si barbati.

Personajele masculine ale lui Miller sint colectionare de sexe femeiesti pe care le studiaza cu tandrete cinica, dar mai ales cu o curiozitate neastimparata; iar aceste sexe difera ca marime, desen, culoare etc. Colectionind sexele, personajele lui Miller calatoresc de fapt prin ele: avem de-a face, in personajul titular Henry, cu un pícaro erotic, marcat de patanii si ispravi sexuale. Nimic lingvistic-libidinal nu ii este strain autorului si personajului sau slobod la gura. Femei de toate calibrele sint insirate intr-o panorama a revelatiilor orgiastice moderne. Ele sint colectionate nu doar cu exaltare „profesionista“, ci si cu apetit de gurmand.
Sexul femeiesc este un mister pe care barbatul nu il poate cunoaste intru totul: este un mysterium fascinans, himeric; barbatii sint in stare de extaz epidermic, dar si cognitiv in fata lui. Henry Miller ridica „haul“ sexual la rang cosmic: avem de-a face, printre altele, cu o „gura cascata a neantului“, actul sexual fiind revelat, prin urmare, si ca un act de cunoastere.

- Cum sa pacalesti sfirsitul juisarii
Femeile nu sint aproape niciodata istovite sexual, ci dotate cu o frenezie orgiastica. Ele solicita de la barbat un teatru erotic performant, in partide inzecite de sex, intr-un crescendo al juisarii aproape infinite. Actul sexual energizeaza si conecteaza electric la o lume a placerii corporale absolute. Dar in ceremonia aceasta dionisiaca, nonidealizata si extrem licoroasa, femeia devine femela si nu mai tine haturile animalului din ea: vrea sa il consume pe barbat si sa-l ingurgiteze corporal si lingvistic. Henry Miller nu se fereste de detaliile intimitatii animalice ale imperecherii; manifesta chiar o placere exagerata in a soca cititorul prin a-i pune in fata viziunea unei umanitati despiritualizate in actul sexual redus la miscarea spasmodica a sexelor. in Rastignirea trandafirie, falusului i se acorda ceva mai multa atentie ideatica, senzoriala si stilistica decit vaginului din Tropice. Logica lui Henry Miller si a personajelor sale este urmatoarea: ca sa ajunga sa devore femeia, barbatul trebuie el sa fie devorat cel dintii, ca un fel de afrodisiac.

Partenerii sexuali sint atit de hamesiti epidermic incit ar pofti ca actul sexual sa nu se mai incheie niciodata. De fapt, despre aceasta chestiune scrie obsesiv Miller, despre cum sa prelungesti placerea fizica si dupa epuizarea ei, cum sa ai acces continuu la extazul corporal. Cum sa pacalesti sfirsitul juisarii. Femeile par ca rivnesc sa amputeze falusurile si sa le tina vesnic inauntrul lor, iar barbatii, asijderi, vor sa decupeze sexele femeiesti si sa le poarte mereu cu ei. Scriitorul tine mortis sa-l faca pe cititor sa inteleaga ca sexul este un lucru obisnuit, cotidian, drept care nu trebuie demonizat, ci doar practicat. Cea care fascineaza nu este atit exactitatea tarimului sexual, o zona ori un imperiu Fuckland, ci longevitatea placerii descarcate intr-o coma aproape frenetica.

Este lesne de inteles ca traducatorii romanelor lui Henry Miller (in romana sau in alte limbi) trebuie sa isi asume o munca de salahori si de bijutieri in acelasi timp, astfel incit sa faca practicabila lectura unui autor atit de dificil. Antoaneta Ralian (traducatoare a celui de-al doilea volum din Tropice si revizor al primului volum, dar traducatoare de una singura a trilogiei Rastignirea trandafirie, ceea ce nu este putin lucru) are darul de a imbina dexteritatea lingvistica si subtilitatea nuantelor cu o empatie evidenta si binevenita fata de autorul pe care il degusta si ingurgiteaza in chiar actul traducerii, printr-o impartasanie acuta. Prestatia sa este, de aceea, performanta si impecabila, adaptata cum nu se poate mai bine la limba romana, inclusiv in chestiunile licentioase (periculoase si riscante nu arareori) din romanele lui Henry Miller.
Nu stiu cita cariera a facut sau va face acest autor printre cititorii de la noi (tineri, maturi ori virstnici), dar lectura lui nu are cum sa lase indiferent pe nimeni. Reactia neutra este exclusa: cititorul va deveni ori fan contrapunctic ori detractor inveterat al lui Henry Miller! in ce ma priveste, eu fac parte din prima categorie: in calitate de cititoare l-am parcurs cu voluptate (nevoyeurista!) pe Miller; in calitate de prozatoare am putut deprinde cu folos oarecari strategii de la el.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
O ŞANSĂ UNICĂ : NICUŞOR DAN
dietsteffens@aol.com
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
@Ovidiu Simonca (Propunere "electorala")
CAPITALA şi SCULPTURA CAPITALĂ
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire