OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Times Literary Supplement, ajunsa in luna iulie 2001 la numarul 5129, isi focalizeaza atentia asupra dezbaterilor politice, literaturii de placere si criticii literare.
Imaginea de pe prima pagina cu fostul presedinte al Iugoslaviei, Slobodan Milosevici, aflat in fata Tribunalului pentru Crime de Razboi de la Haga, anunta, in tromba, primul articol politic al revistei, editat de Charles King, Trouble in the Balkans, care vorbeste despre cartea lui John B. Allcock intitulata Explaining Yugoslavia. Amestec de cronica si analiza politica, din perspectiva tipica a occidentalului sau a americanului neaos „prost echipat la nivelul spragmatic, n.n.t al intelegerii lumii de dupa Razboiul Rece“, articolul trateaza pe larg problema violentei si a conflictelor etnice din Balcani, reminiscente ale Razboiului Rece care aduce cu sine „anarhia globala“. Acestea sint, de fapt, cele doua mituri majore care bintuie inca discursul referitor la Balcani la inceputul anilor ’90. Concluzia lui King este una obiectiv-externa: „Asa cum arata Allcock, nu este mare lucru in povestea Iugoslaviei care sa fie «original de unic». Procesele multiple de modernizare – urbanizare, industrializare, integrare in lumea economica, rationalizarea si rutinizarea vietii sociale – functioneaza in sudul Balcanilor de mai bine de doua secole. Nu exista nimic in aceasta poveste care dovedeste ca popoarele din Balcani sint mai predispuse la dezordine sociala decit altele de aiurea“ (t.n.).
Articolul plin de verva al lui Norman Stone despre cartea lui Stephen Cohen, Failed Crusade: America and the Tragedy of post-Communist Russia, analizeaza situatia Rusiei din ultimii zece ani batind in directia anti-Eltin si, din nou, in cea anti-americana, responsabila pentru haosul creat aici.

De la dispret si neplaceri trecem la cartea de placere si retinem doua titluri: Le jour de boire est arrivé si Vic on the Med. Primul articol este semnat de Roger Just si descrie cartea lui Rod Philips, A Short History of Wine, cu tenta globalizanta si consumista, unde vinul apare „integrat istoriilor agriculturii, comertului si reglementarii statului“ (t.n.). In Vic on the Med, E.S. Turner ne ofera un reper cultural si de civilizatie cu mare priza la englezi. Este vorba despre peregrinarile reginei Victoria, incepind din 1882, fara nici un scop politic, ci pur recreative, in „strainatate“, anume in Riviera franceza, unde ii dispare subit starea de morbiditate si unde ofera un spectacol pe cit de aristocratic (bataia cu flori de la Nice, schimbul de arme cu ofiterii tineri), pe atit de comic uneori.

Redescoperirea unui pamflet al lui Dante Gabriel Rossetti constituie subiectul paginii de comentariu. Replica data de Robert Buchanan, poet si romancier minor, care semneaza sub pseudonimul Thomas Maitland un articol defaimator la adresa poetului, acuzat de a-si fi facut publice senzatiile amoroase, pamfletul intitulat The Stealthy School of Criticism, este publicat, dupa indelungi cenzurari si refuzuri din partea autorului, in revista Athenaeum, in anul 1871, jumatate din original. Ceea ce Rossetti a vrut sa demonstreze prin acest pamflet intelectual a fost tocmai „natura iresponsabila a criticii anonime“.
Demna de retinut in domeniul artelor plastice este the Serpentine Gallery a lui Rachel Witheread, care lanseaza o suita de trepte in ghips, in forma de L gotic, denumita sugestiv Untitled (Upstairs). Amestec de straniu si banal, sculpturile sale sint comentate de Matthew Reynolds cu un veritabil ochi al specialistului.

Spicuim din cadrul rubricii dedicate fictiunii romanul lui Dai Sijie, Balzac and the Little Chinese Seamstress. Subiectul extrem de simplu, doi tineri izolati intr-un sat din Tibet sint trimisi de primar in oras pentru a viziona filme de propaganda nord coreene, pentru a fi apoi povestite comunitatii intregi, pune accent pe „frumusetea experientei umane“, in general. Regasim aici rezistenta prin cultura. In mijlocul realismului socialist, se infrupta, asa cum ar face-o si pe o insula pustie, din cartile aflate intr-o servieta gasita intr-un alt oras: Balzac, cu efect civilizator pentru micuta cusatoreasa de care se indragosteste Luo, unul dintre eroi, Robinson Crusoe sau Contele de Monte Cristo.

Critica literara ne retine atentia printr-un articol semnat de Colin Burrow despre traducerile in engleza ale lui Don Quijote. Se pare ca cea mai buna ii apartine lui Thomas Shelton din 1612, aflata in deplina armonie cu textul lui Cervantes. In ceea ce priveste cea mai buna traducere moderna, aceasta ii revine, dupa parerea editorialistului, lui John Rutherford, cel care reuseste sa redea perfidului Albion un hidalgo viu, animat de idealurile universale cu care l-a inzestrat Cervantes.
Inchei cu mentionarea citorva titluri de carti recent aparute in spatiul de limba engleza, care infirma impresia ca s-ar putea vorbi, in acest orizont cultural, de o cultura moarta: Jonathan Israel, Radical Enlightenment, Sheila Fitzpatrick, Everyday Stalinism, Hal Gladfelder, Criminality and Narrative in Eighteenth-Century England.