OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Tirgul International de Carte de la Frankfurt – desfasurat anul acesta intre 4-8 octombrie – este un adevarat spectacol cul-tural si mediatic, aflat in plin avint: de la an la an, numarul editurilor participante este mai mare, inclusiv a celor din afara spatiului german si european, numarul vizitatorilor stabileste cu fiecare editie un nou record, complexitatea si varietatea manifestarilor cultural-artistice creste. „Cel mai mare tirg de carte din lume“, dupa cum este considerat de catre organizatori, „se evidentiaza prin amestecul unic de aspecte economice, culturale si sociale“.

Mai mult, tirgul ramine o manifestare actuala prin aceea ca a reusit sa devina un forum de discutii si un initiator de proiecte, menite a face fata problemelor cu care se confrunta in prezent editurile si piata de carte germane, cum ar fi digitalizarea cartilor si, legata de aceasta, problema drepturilor de autor.

- Günter Grass prezent la tirg cu lecturi, discutii
si interviuri
Evenimentele principale au avut loc in jurul cartii contemporane, comentatorii de radio, televiziune si presa scrisa reusind cu greu sa faca inventarul noilor aparitii din domeniul literar si de carte stiintifica. Un eveniment a fost, chiar din prima zi, decernarea Premiului Cartii (Deutscher Buchpreis) Katharinei Hacker pentru romanul Habenichtse, unul dintre cele mai bine primite carti ale anului din Germania. Dupa modelul englezului Booker Prize, premiul cartii inaugurat anul trecut la Frankfurt si-a propus – si se pare ca reuseste – sa aduca in atentia cititorilor autori de valoare, tineri sau mai putin tineri, care nu au inca parte de o recunoastere publica pe masura. Valuri a facut in continuare autobiografia de curind aparuta a lui Günter Grass, Beim Häuten der Zwiebel (Steidl Verlag, Göttingen 2006) – autorul fiind si el prezent la tirg cu lecturi, discutii si interviuri.

in autobiografia sa, spre stupoarea tuturor, Grass isi marturiseste inrolarea in fortele SS ca adolescent si admiratia (din aceeasi epoca) pentru nazism. Dupa ce a curs multa cerneala – prea multa, spun unii – in presa germana din ultimele saptamini pe aceasta tema, spiritele par a se fi linistit si recenzentii (de pilda, in Spiegel special si Literaturen) analizeaza cartea si sub alte aspecte interesante, cum ar fi teoretizarea actului autobiografic sau povestirile uimitoare, pline de unor, la limita dintre „adevar si poezie“ de care e plina cartea, in spiritul literaturii lui Grass. Daca raminem in domeniul autobiografiei, se cuvine semnalata si aparitia in traducere germana a autobiografiei unui alt laureat al premiului Nobel, Imre Kertész, intitulata Dosarul K. O constatare, scriitorul maghiar fiind, in Germania, unul dintre cei mai bine receptati scriitori contemporani.

Martin Walser, scriitorul austriac Thomas Glavinic, Thomas Hettche, scriitorul ucrainean Ilija Trojanow, cu Colectionarul de lumi (ultimii doi aflati si ei pe lista nominalizarilor pentru Premiul Cartii) s-au aflat si ei in atentia presei si a publicului cititor.
O veste trista, care a umbrit desfasurarea tirgului de anul acesta, a fost incetarea subita din viata a poetului si traducatorului Oskar Pastior. Un „magician al cuvintului“, considerat de cei mai multi dintre critici unul dintre cei mai valorosi poeti de limba germana in viata, Pastior tocmai fusese nominalizat pentru premiul Büchner de anul acesta – cel mai important premiu literar din Germania –, care urma sa-i fie inminat peste doua saptamini ca recunoastere a intregii lui opere. Frankfurter Allgemeine Zeitung descrie in mod emotionant momentul mortii, survenit in noaptea de 4 spre 5 octombrie, in somn, pe cind se afla in apartamentul unui prieten din Frankfurt, inconjurat de cartile sale, caci se pregatea pentru emisiunea televizata in care urma sa apara a doua zi.

- Despre peisajul literar contemporan al Indiei
in presa germana
Prezenta editie a Tirgului de Carte de la Frankfurt a avut ca invitat special India, sub motoul „India astazi“. India este una dintre tarile cu o cultura pe cit de veche, pe atit de putin cunoscuta in Occident, mai ales sub aspectele ei contemporane, de unde si dorinta organizatorilor de a face cunoscute publicului larg cit mai multe carti actuale din aceasta tara. in Germania (probabil si la noi), cei mai cunoscuti autori indieni sunt Salman Rushdie sau detinatorul premiului Nobel, Vidiadhar Naipaul. Cu aceasta ocazie, aproape 50 de scriitori si scriitoare din India au fost prezenti la Frankfurt, s-au prezentat si citit din traducerile proaspat aparute din autori precum Amitas Ghosh, Arundhati Roy, Vikram Seth, Vikram Chandra sau Shashi Tharoor (autor de best seller-uri si diplomat). Printre motivele pentru care India este inca pentru noi „o mare necunoscuta“, si aceasta in ciuda procesului de modernizare din ultimele decenii, se numara lipsa traducerilor, in special din cele 18 limbi oficial recunoscute in aceasta tara, la care se adauga engleza, care, desi vorbita de o parte insignifianta a populatiei locale, acopera 30% din piata de carte indiana. Editiile speciale ale marilor cotidiene, suplimentele revistelor Die Zeit si Der Spiegel, precum si numarul din septembrie al revistei de literatura Literaturen au fost dedicate Indiei contemporane – deopotriva sub aspectele politice, sociale si culturale si, bineinteles, literare, aflate in actualitate.

Reportajele si articolele de opinie si analiza semnaleaza o „criza postcoloniala“ in constiinta culturala a Indiei contemporane, deopotriva cu dezvoltarea uluitoare in ultimii ani a pietei de carte, vizibilitatea miscarii de emancipare a femeilor si aceea tot mai mare a literaturii feminine, neignorind contrastele care definesc „continentul indian“: boom-ul economic din marile orase si saracia unor regiuni intregi, modernitate si traditionalism, urbanitate si ruralism. Spiegel special publica si un interviu foarte interesant cu Rushdie despre ultimele carti ale sale, despre peisajul literar contemporan al Indiei si, inevitabil, despre terorism si teroristi – aceste doua teme din urma facindu-si, in ultimul timp, simtita prezenta si in literatura si fiind, in orice caz, comentate de toti columnistii literari.