Autor: 
Categoria: 
Pe ce au mizat
editurile
Printre
titlurile-vedetă de anul trecut s-au numărat, fără îndoială, Cartea
neliniştirii a lui Fernando Pessoa (în seria de autor „Fernando Pessoa“
urmează, anul acesta, opera poetică a scriitorului) şi Ordinea naturală a
lucrurilor, de Antonio Lobo Antunes, ambele apărute la Editura Humanitas
Fiction, în Colecţia „Raftul Denisei“, în traduceri de excepţie. Nu mai puţin
însemnată a fost apariţia primului volum din celebra tetralogie a lui Yukio
Mishima, Marea fertilităţii. În traducerea măiestrită a Angelei Hondru, volumul
Zăpada de primăvară spune, în imagini de o frumuseţe copleşitoare, deopotrivă
povestea disoluţiei aristocraţiei japoneze, dar şi pe cea de dragoste, dintre
Kiyoaki, membru al noii elite, şi Satoko, o frumoasă aristocrată. Faldurile
poveştii se desfac în culorile ameţitoare ale chimonourilor cu motive
complicate, cu subtilitatea mătăsii japoneze, prinzîndu-l pe cititor în mod
iremediabil în labirintul lor. Cea de-a doua carte a tetralogiei, Cai în galop,
va apărea anul acesta la aceeaşi editură.
Pentru amatorii formulelor literare inedite, Humanitas Fiction a continuat
traducerea posesorului unui Premiu Nobel şi a două Booker Prize – J. M.
Coetzee, cu Jurnalul unui an prost, un roman care se desfăşoară pe trei paliere
narative, aflate într-o subtilă relaţie de interdependenţă. La capitolul
debutanţi, editura a pariat pe autoarea de origine coreeană Janice Y. K. Lee,
cu a sa Profesoară de pian. Deşi cu un plan editorial redus faţă de cel de anul
trecut, Editura Humanitas Fiction a mizat în continuare pe valoare, pe Raftul Denisei găsindu-şi loc anul acesta
şi cartea proaspetei posesoare a Premiului Nobel, Herta Müller – Încă de pe
atunci vulpea era vînătorul (urmează romanul Atemschaukel – Leagănul
respiraţiei – bestseller vîndut în peste 15.000 de exemplare în primele două
luni de la publicare).
O surpriză foarte plăcută a făcut cititorilor Editura Art,
prin lansarea unei noi colecţii, „Biblioteca ideală“, în care a apărut romanul
Casa lui Dostoievski, al celui mai important autor chilian actual – Jorge
Edwards, prezent în România în luna octombrie. În aceeaşi colecţie a apărut şi
From Russia with Love, o antologie de proză rusă contemporană, tema comună
textelor fiind iubirea şi diversele ei avataruri. O editură dinamică, cu o
imagine proaspătă, acoperind totodată palierul de teorie literară şi pe cel al
textelor canonizate, Editura Art a menţinut anul acesta nivelul literar al
traducerilor.
Editura Polirom
îşi revendică, cu siguranţă, evenimentul literar al anului: invitarea lui
Salman Rushdie în România, însoţită de traducerea ultimului său roman,
Seducătoarea din Florenţa, bine primit de unii critici, mai puţin entuziast de
alţii. Fie că apreciază formula de compromis adoptată de scriitor, ce
contrabalansează o tematică de apetenţă generală cu un stil elaborat şi
complexităţi atent dozate, sau, dimpotrivă, e suprasaturat de tematica
multiculturalismului camuflată îndărătul basmelor seducătoare pe care le spune
Rushdie, cititorul s-a putut întîlni cu unul dintre scriitorii-fenomen ai
momentului. Tot la Polirom au apărut Povestirile lui Vladimir Nabokov, pentru cei doritori să-i descopere mecanismul
rafinatelor ramificări narative ulterioare, dar şi Criptă pentru Boris
Davidovici, al lui Danilo Kiˇs, autor sîrb excepţional (prozator, poet, eseist)
puţin discutat la noi. Romanul lui José Luis Peixoto, Nici o privire,
cîştigător al Premiului Literar „José
Saramago“, e, de asemenea, o apariţie de luat în seamă, iar cu autorul lui
cititorii s-au putut întîlni în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură
– Bucureşti, organizat de Editura Polirom în luna octombrie.
Literatura „la
cald“
De o rebranduire,
fie şi parţială, a avut parte Editura Univers, care a ieşit cu titluri
însemnate, odată cu aniversarea a patruzeci de ani de existenţă. Au apărut, cu
o înfăţişare proaspătă, cărţi mai vechi
sau mai noi, în colecţiile a căror apariţie a fost reluată în toamna lui 2009 –
„Secolul XX“ şi „Secolul XXI“: Turnul lui William Holding (în traducerea Irinei
Horea), Drumul înfometat al lui Ben Okri (cîştigător al Booker Prize), Busola
lui Noe al lui Anne Tyler (scriitoare cunoscută deja de publicul român, autoarea
romanului Căsătorie de amatori, Editura Humanitas Fiction, 2007). Din autorul
spaniol Javier Marias (publicat la noi şi de editurile Rao şi Polirom) s-au mai
tradus volumul de proză scurtă Cînd eram muritor şi Bărbatul sentimental, un
mic roman straniu, fascinant prin temă şi formulă narativă, de o acuitate a
observaţiei care l-a consacrat pe Marias, considerat în Spania cel mai valoros
autor al momentului. Editura Univers va publica, în curînd, ultimul roman al
lui Paul Auster, Invizibil, considerat de unii critici cea mai bună carte a sa.
Ne-a bucurat traducerea, de către Editura Leda, a cunoscutei Antologii Granta
(2007), cea care dă în fiecare an pulsul literaturii americane tinere:
scriitori cunoscuţi deja, unii şi la noi, autori ai unor romane bine primite de
critică sau deja premiate (Jonathan Safran Foer, Olga Grushin, Nicole Krauss,
Daniel Alarcón etc.) se întîlnesc în paginile antologiei cu novici în ale
scrisului, iar prozele sînt, nu neapărat în conformitate cu experienţa literară
a autorilor, mai mult sau mai puţin reuşite. Fragmentul din noul roman al Olgăi
Grushin („Exil“) ne convinge că acesta trebuie aşteptat cu maxim de interes, în
vreme ce povestirea lui Maile Meloy (care a primit deja Premiul PEN/Malamud
pentru proză scurtă), intitulată O Tannenbaum, deconspiră o autoare cu o voce
puternică. Tot la Editura Leda a apărut excepţionalul roman al turcului Ihsan
Oktay Anar, Atlasul continentelor înceţoşate, în traducerea Luminiţei Munteanu.
Adoptînd tehnica povestirilor în ramă, pe graniţa subtilă dintre istorie şi
ficţiune, naratorul spune, de fapt, povestea unui Ţarigrad mitic, populat de
personaje fascinante, ale căror destine se întîlnesc în mod surprinzător.
Mai
vechea temă a lumii ca vis, obsesia anulării temporalităţii şi a salvării fiinţei
de sub teroarea sa, căutarea obstinată a unei căi de abolire a condiţiei de
muritor, toate sunt elemente ce amintesc de formaţia iniţială a autorului,
aceea de profesor de istorie a filozofiei, la Universitatea Mării Egee din
Izmir. Două romane – Kremlinul de zahăr (Vladimir Sorokin) şi Ultima iubire a
preşedintelui (Andrei Kurkov) au continuat seria de autori ruşi promovaţi de
editura Curtea veche, care spre sfîrşitul anului a oferit cititorilor săi
reeditări din opera scriitorului argentinian Alfred Bioy Casares, unul dintre
cei mai importanţi autori de proză fantastică. La Editura Paralela 45 a apărut
romanul Celălalt trup, al lui Milorad Pavi´c, autor dispărut din păcate anul
acesta dintre noi, scriitor care a schimbat cursul literaturii secolului XX.
Fie că a fost
vorba despre traduceri ale unor cărţi recent premiate sau cu mare priză la
publicul străin ori despre reeditări necesare, cărţile lui 2009 au întreţinut
publicului cititor pofta lecturii, făcîndu-i, într-o măsură sau alta, criza mai
suportabilă. Nu ne rămîne decît să sperăm într-un 2010 cel puţin la fel de
bogat în oferte literare.
Etichete:
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters