OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Primul film îndelung aşteptat este Marţi, după Crăciun, al patrulea lungmetraj semnat de Radu Muntean şi al treilea la care regizorul a scris scenariul împreună cu Alexandru Baciu şi Răzvan Rădulescu. După premiera de la Cannes (secţiunea „Un Certain Regard“), Marţi, după Crăciun a fost prezentat, în proiecţii speciale, la festivalurile „Transilvania“ (Cluj) şi „Anonimul“ (Sfântu Gheorghe), dar şi în cadrul competiţiei de la Sarajevo, unde juriul, condus de Cristi Puiu, a premiat prestaţia actriţei Mirela Oprişor. Filmul, care a fost distribuit deja în Israel (după ce a fost selecţionat de Festivalul de Film de la Ierusalim), va fi lansat pe ecranele româneşti pe 17 septembrie, pentru ca la sfîrşitul lunii să fie prezentat la Festivalul de la New York. Considerat de mai mulţi critici români, printre care Alex. Leo Şerban, „cel mai bun film al lui Radu Muntean“, Marţi, după Crăciun îl are ca protagonist pe Paul Hanganu (interpretat de Mimi Brănescu), care decide să-şi părăsească soţia (Mirela Oprişor), pentru a trăi alături de amantă (Maria Popistaşu).

Tot pe 17 septembrie intră în circuitul cinematografic autohton Mar nero de Federico Bondi, o coproducţie Italia – România – Franţa, care a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Locarno din 2008, unde a şi obţinut trei distincţii. Dintre actorii români din distribuţie se remarcă în primul rînd Dorotheea Petre, care o interpretează pe Angela, imigranta ce o are în grijă pe văduva Gemma (Ilaria Occhini); în roluri secundare mai apar Maia Morgenstern şi Vlad Ivanov.

Lungmetrajul de debut al lui Constantin Popescu, Portretul luptătorului la tinereţe, a avut premiera mondială la Berlinală (secţiunea „Forum“) şi, după ce a fost prezentat la TIFF, va avea premiera românească pe 24 sau 26 septembrie, la Cluj, după cum a declarat regizorul pentru HotNews.ro, urmînd ca ulterior să ajungă şi în restul ţării. Prim episod al unei trilogii despre Rezistenţa anticomunistă din perioada 1947-1962 (al doilea, Elisabeta Rizea, a primit recent finanţare de la CNC), Portretul... prezintă activitatea grupului de partizani conduşi de Ion Gavrilă Ogoranu (Constantin Diţă). Asemenea filme sînt imperios necesare pentru mai buna cunoaştere a istoriei noastre recente. Rămînînd la regizorul Constantin Popescu, trebuie amintit că al doilea lungmetraj al său, Principii de viaţă, va avea luna aceasta premiera mondială în cadrul competiţiei Festivalului de Film de la San Sebastian (Spania), însă nu va intra în cinematografele româneşti pînă la sfîrşitul anului.

După mai multe avanpremiere în festivaluri din ţară (Timishort – Timişoara, Sighişoara Film Festival etc.), comedia romantică interculturală Nuntă în Basarabia (coproducţie România-Moldova-Luxemburg) va avea probabil premiera la sfîrşitul lui septembrie, atît la Bucureşti, cît şi la Chişinău. Al doilea lungmetraj al regizorului Nap Toader (Napoleon Helmis), după Italiencele (2004), a fost filmat în vara anului 2008, în Capitala Republicii Moldova, şi a primit, în decembrie 2009, Premiul special al juriului la Festivalul Internaţional de Film „Black Nights“ de la Tallinn (Estonia).

Pe 30 septembrie este anunţată premiera naţională a unui alt debut notabil, Morgen de Marian Crişan. Filmul, o coproducţie România – Franţa – Ungaria, a revenit de la Locarno cu nu mai puţin de patru distincţii, printre care Premiul Special al juriului (al doilea din palmaresul Festivalului). Într-o poveste plasată de regizorul-scenarist în oraşul său natal, Salonta, Nelu (András Hatházi), un agent de pază între două vîrste, dă peste un emigrant turc (Yilmaz Yalcin) care vrea să treacă graniţa ilegal, pentru a ajunge în Vest. Protagonistul filmului îi foloseşte banii emigrantului şi îl ascunde în propria casă, în pofida opoziţiei soţiei sale (Elvira Rîmbu). Morgen este o superbă comedie dulce-amară care, după Palme d’Or-ul pentru scurtmetraj obţinut cu Megatron (2008), confirmă marele talent al tînărului cineast.

Un alt film aşteptat cu sufletul la gură, Medalia de onoare, va avea premiera de gală pe 12 noiembrie. Al doilea lungmetraj al lui Călin Peter Netzer, după Maria (2003), beneficiază de scenariul lui Tudor Voican şi de interpretarea lui Victor Rebengiuc, în rolul principal. Medalia de onoare are deja o listă de premii impresionantă, la festivaluri precum Salonic (nu mai puţin de cinci distincţii), Torino, Miami sau TIFF-ul clujean. Mai nou, filmul se numără printre cele zece producţii cinematografice care concurează pentru Premiul LUX 2010, oferit de Parlamentul European.

Sfîrşitul lunii noiembrie va aduce pe marile noastre ecrane şi debutul în lungmetrajul de ficţiune al lui Corneliu Gheorghiţă, cineast – pînă acum specializat în documentar – stabilit de ani buni în Franţa. Deocamdată, acest „eastern balcanic“ (după cum îl prezintă autorul său), o coproducţie româno-franceză, a avut premiera mondială în cadrul Festivalului Filmelor Lumii de la Montréal, în competiţia rezervată debuturilor.

Printre filmele româneşti cu premieră incertă se numără alte două titluri remarcabile. Primul este Aurora, al treilea lungmetraj al lui Cristi Puiu. O coproducţie România – Franţa – Elveţia – Germania, filmul a concurat cu Marţi, după Crăciun, în cadrul secţiunii „Un Certain Regard“ a Festivalului de la Cannes, apoi a cîştigat la Karlovy Vary premiul competiţiei la care a participat, „East of the West“. Al doilea este documentarul de montaj Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu de Andrei Ujică, capitol final într-o minunată trilogie despre căderea comunismului. La fel ca Aurora, filmul a avut premiera mondială la Cannes şi va fi prezentat, la începutul lunii octombrie, în cadrul Festivalului de la New York.

Dintre premierele româneşti ale toamnei nu vor lipsi, cu siguranţă, catastrofele. De pildă, Adrian Popovici, semnatarul unor rebuturi precum Vlad Nemuritorul sau Un acoperiş deasupra capului, are cel puţin noi două filme terminate: Liceenii mileniului trei, amînat în repetate rînduri (din motive lesne de desluşit), şi Eva (cunoscut anterior ca Povestea unui secol), adaptarea cu cîntec – şi cu proces – a romanului Fiul risipitor de Radu Tudoran. Dacă, totuşi, nu ne vom putea delecta cu asemenea produse expirate pînă la iarnă, nu e cazul să vă impacientaţi: CNC-ul a avut grijă ca „regizorul“ Adrian Popovici să aibă de lucru şi în următorii ani...