OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Proaspătul premier rus Vladimir Putin şi-a numit oamenii-cheie în guvern, consolidîndu-şi astfel, încă puţin, puterea în faţa noului preşedinte Dmitri Medvedev, care, la rîndul său, a jucat cartea continuităţii în primele sale nominalizări. „Gurile rele“ spun că pentru a prezenta propunerile referitoare la titularii portofoliilor din cabinetul său, Putin a mers luni la Kremlin, unde s-a aşezat pe fotoliul din care, pe vremea cînd era preşedinte, primea vizite, în timp ce Medvedev s-a aşezat pe locul unde stătea pe vremea cînd era prim-vicepremier. „Stimate Dmitri Anatolievici, aşa cum am convenit, am pregătit documentele necesare referitoare la structura noului guvern, la miniştri, la adjuncţii premierului“, a afirmat Putin, prezentîndu-i preşedintelui rus lista cu nominalizările pentru toate fotoliile ministeriale. „Puteţi s-o supuneţi analizei, întrucît pe listă apar nume noi“, a adăugat Putin, citat de Reuters, însă liderul de la Kremlin nu a ridicat nici o obiecţie faţă de componenţa noului cabinet, aprobînd-o fără discuţie.

 

Învestirea „oamenilor influenţi ai administraţiei prezidenţiale“ arată „un transfer al centrului de putere, în siajul lui Putin, de la Kremlin la Casa Albă“, sediul guvernului – aprecia analistul politic independent Dmitri Oreşkin, citat de France Presse. Aceeaşi sursă notează, la rîndul ei, un detaliu de o mare forţă simbolică: Putin, primit pentru prima dată de noul preşedinte, în faţa camerelor de luat vederi, stătea tot în stînga imaginii şi a mesei, ca în perioada cînd, în calitate de şef al Kremlinului, făcea onorurile de gazdă. Prin urmare, n-ar prea fi loc de îndoială că noul premier – omniprezent de la nominalizarea sa – nu se sfieşte să afişeze o oarecare subordonare a lui Dmitri Medvedev, care, şi el, lasă constant impresia că nominalizările ar fi profund consensuale. În funcţia de şef al administraţiei prezidenţiale a fost numit Serghei Narîşkin, un fidel al lui Putin, pus drept „sfetnic“ pe lîngă tînărul preşedinte. „După o luptă îndelungată, a fost aleasă o figură politică echidistantă faţă de Putin şi Medvedev şi acceptabilă pentru toată lumea“, remarca ironic analistul Stanislav Belkovski, critic la adresa Kremlinului. Lui Medvedev i-a rămas să numească un premiant al serviciilor, pe generalul Alexandr Bortnikov, în fruntea FSB, înlocuindu-l astfel pe Nikolai Patruşev, care a devenit secretarul Consiliului de Securitate. Cei doi sînt reputaţi fideli ai lui Putin. Singurul despre care s-ar putea spune că este „omul noului preşedinte“ este ministrul Justiţiei, Alexandr Konovalov, observă Andrei Riabov, de la centrul Carnegie din Moscova.

 

Noul tandem Putin-Medvedev e în funcţie. Pentru analistul Iuri Korguniuk de la fundaţia Indem, „nu compoziţia noului guvern va avea impact, ci lupta acerbă pe care o vor duce toţi cei care rîvnesc posturile prietenilor lui Putin“. Şapte sînt mai apropiaţi, prin urmare au funcţia de vicepremier. Patru dintre ei au fost reconfirmaţi: Serghei Lavrov, 57 de ani, ministru de Externe din martie 2004. Diplomat de carieră, vorbitor fluent de engleză şi de franceză, recunoscut pentru profesionalismul său şi experienţa solidă acumulată mai ales în cei 18 ani cît a condus misiunea de pe lîngă Naţiunile Unite. Anatoli Serdiukov, un civil de 46 de ani, deţinător al portofoliului Apărării din februarie 2007. Absolvent, ca şi Putin, al Facultăţii de Drept din Sankt Petersburg (2001), s-a angajat într-o dificilă reformă a armatei şi a fost uneori acuzat de generali că nu prea se pricepe. Alexei Kudrin, 47 de ani, ministru de Finanţe din mai 2000, şi el parte a „clanului de la Sankt Petersburg“, este un liberal respectat pentru buna gestionare a bogăţiilor petroliere ale Rusiei.

 

În sfîrşit, Serghei Ivanov, 55 de ani, un vechi KGB-ist, dat la un moment dat drept succesor al lui Putin la Kremlin, înainte ca acesta să-şi desemneze delfinul în persoana lui Dmitri Medvedev. Rămîne vicepremier şi se ocupă de probleme militare şi industriale. Noii veniţi de la Kremlin sînt trei: Igor Şuvalov, 41 de ani, consilier special al lui Putin la Kremlin, acum vicepremier, va răspunde de activitatea economică externă, inclusiv de negocierile dintre Rusia şi Organizaţia Mondială a Comerţului, la care Moscova speră să adere în scurt timp. Serghei Sobianin, 49 de ani, un personaj-cheie în fosta administraţie prezidenţială, este numit vicepremier şi secretar general al guvernului. El se va ocupa de elaborarea politicii cu privire la delimitarea prerogativelor dintre puterea executivă, cea prezidenţială şi cea legislativă. Igor Secin, 47 de ani, fost adjunct al administraţiei prezidenţiale, preşedintele monopolului Rosneft şi stîlp al „siloviki“-lor – forţele armate şi Serviciul Federal de Securitate (FSB, ex-KGB) – va coordona dezvoltarea industrială, inclusiv sfera nucleară şi problemele ecologice.

 

Priorităţi şi paradă militară

Putin a devenit joi noul premier al Rusiei, candidatura sa pentru acest post fiind aprobată de Dumă cu o majoritate zdrobitoare. De altfel, învestirea sa in funcţie a fost doar o formalitate, întrucît formaţiunea sa, Rusia Unită, controlează două treimi din Parlament. Parlamentarii prezenţi au votat în proporţie de 87,1 la sută în favoarea candidaturii sale, ceea ce reprezintă 392 de voturi, cei 56 de deputaţi comunişti pronunţîndu-se împotrivă. Peste puţin timp, Medvedev semna deja decretul de numire. În discursul său din Parlament, Putin a promis că va mări salariile membrilor forţelor nucleare şi de apărare aeriană, pilonii securităţii naţionale, şi că va crea un fond special pentru finanţare. Analiştii militari susţin că Rusia are nevoie urgentă să sporească sprijinul pentru rachetele sale balistice intercontinentale, bombardierele strategice, submarinele nucleare, în vederea asigurării unei pregătiri adecvate, într-un moment în care forţele convenţionale traversează o criză profundă. „În viitor, sprijinul acordat armatei şi forţelor navale va rămîne prioritatea noastră indiscutabilă“, precizînd că „în 2009, nu mai puţin de 25 de miliarde de ruble (1,05 miliarde de dolari) vor fi destinate forţelor strategice“.

 

A doua zi, în Piaţa Roşie din Moscova, a avut loc marea paradă militară anuală care comemorează victoria din cel de-al doilea război mondial şi la care au fost prezente, pentru prima dată de la destrămarea Uniunii Sovietice, elemente de armament greu. Scenariul şi regia – Vladimir Putin. La ora locală 10.00, după ce orologiul Kremlinului a sunat, ceremonialul a început prin trecerea în revistă a trupelor aliniate în faţa tribunii oficiale unde se aflau noul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, şi premierul Vladimir Putin. Ministrul Apărării a inspectat la bordul unei maşini decapotabile trupele care reprezintă cele trei armate, terestră, aeriană şi marină, îmbrăcate în uniforme noi, create de designerul Valentin Iudaşkin. Această paradă, în care armamentul greu îşi reface apariţia după 18 ani de absenţă, este destinată „demonstrării potenţialului nostru în creştere în materie de apărare“, declara în ultima sa zi de mandat, preşedintele Vladimir Putin. În total, 8.000 de militari şi 110 echipamente militare grele, tancuri, baterii antiaeriene mobile, rachete cîntărind pînă la 100 de tone, au defilat în Piaţa Roşie. Patru rachete de tip Topol-M, vîrf de lance al forţelor strategice ruse, au încheiat parada. Piaţa Roşie a fost survolată de 32 de avioane şi elicoptere, printre care şi bombardierul strategic de tip Tupolev 160. Pentagonul a ironizat parada militară de la Moscova, iar Geoff Morrell, purtător de cuvînt al Pentagonului, a afirmat că „dacă vor să scoată vechile echipamente şi să le privească, nu au decît să o facă“.

 

„Dacă mai pălăvrăgiţi cu voce tare, nu vă vom mai invita“, i-a avertizat Putin pe ziariştii prezenţi în sala de şedinţe în timp ce aducea la cunoştinţă componenţa şi structura noului său cabinet. Însă, şi fără acest avertisment, prezenţa presei la şedinţele de guvern a fost restricţionată printr-o directivă adoptată înaintea confirmării fostului preşedinte rus în funcţia de prim-ministru. De fapt, jurnaliştii nu-şi făceau decît meseria, încercînd să transmită în redacţii, prin telefon, informaţii la cald privind nominalizările pentru portofoliile din noul guvern rus. Este de notorietate că sub preşedinţia lui Putin drepturile presei au fost drastic limitate, aceasta trecînd sub controlul sever al statului, iar această profesie a devenit una dintre cele mai periculoase în Rusia, unde ziariştii incomozi sînt ucişi cu un glonţ în cap, precum Anna Politkovskaia, jurnalist de investigaţii la Novaia Gazeta, sau „sînt sinucişi“, precum Ivan Safonov de la Kommersant. Să reamintim că în opt ani de mandat Putin, 21 de jurnalişti au fost asasinaţi.

 

Între altele, Rustam Mahmudov, presupusul ucigaş al Annei Politkovskaia, a fost dat de Procuratura din Moscova în urmărire internaţională, el fiind pus sub inculpare în absenţă. Informaţia potrivit căreia Rustam Mahmudov, un cecen în vîrstă de 30 de ani, ar fi ucis-o pe Anna Politkovskaia, a apărut pentru prima dată la 29 martie, în cotidianul Komsomolskaia Pravda. Luni, în cadrul unei conferinţe de presă, redactorul-şef al publicaţiei Novaia Gazeta, Dmitri Muratov, a acuzat „scurgerile de informaţii de acum două luni“, produse parcă special pentru a-i permite lui Mahmudov să-şi şteargă urmele. Totodată, Muratov şi-a exprimat temerea că unii dintre cei reţinuţi în cazul uciderii Annei Politkovskaia vor fi puşi în libertate, din lipsă de probe în ceea ce priveşte implicarea lor în asasinat. Imediat după această conferinţă de presă s-a aflat că, într-adevăr, a fost pus în libertate unul din suspecţi, Mahomed Demilhanov, cecen de origine. Potrivit anchetatorilor, în asasinarea jurnalistei sînt implicaţi foşti responsabili din ministerul de Interne şi serviciile secrete. Chiar aşa!...