„Trafic“ de cultură la Bruxelles

Autor: Silvia DUMITRACHE | Categoria: | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Unde în altă parte decît la Bruxelles un festival care să evidenţieze diversitatea culturală a Europei? În acest oraş în care multiculturalitatea nu este doar un mit şi în care acceptarea diferenţelor este o realitate, Balkan Trafik a adus în prim-plan, timp de patru zile, bogăţia şi varietatea artistică a Balcanilor.

Bruxelles nu este doar capitala diplomatică şi politică a Europei, ci şi un spaţiu unde evenimentele culturale nu sînt neglijate (iată, de pildă, concomitent cu Balkan Trafik, au avut loc două expoziţii importante: Frida Kahlo şi El Greco, iar, în perioada următoare, Bruxelles va acoperi o gamă bogată de evenimente, spre exemplu, La Fête des Langues, El Angel Exterminador – o expoziţie de artă contemporană, Human Rights Documentary etc.).

Festivalul a adus, şi anul acesta, un melanj de muzică şi dansuri specifice zonei Balcanilor, care au avut un mare succes în rîndul publicului numeros prezent la evenimente. Numeroase formaţii şi ansambluri au îmbinat, în repertoriul lor, influenţe din mai multe zone ale Balcanilor, cum s-a observat, de pildă, la Toni Kitanovski&Cherkezi Orchestra (din Macedonia) sau la Shira u’tfila, formaţie din Serbia, la care s-au resimţit influenţe din muzica arabă, turcă, balcanică şi iudeo-spaniolă. Reuşită a fost şi întîlnirea muzicală dintre Balcani şi diaspora din Belgia la artiştii din formaţia Nadejda, iar Tcha Limberger, cîntăreţ belgian de origine maghiară, alături de Budapest Gypsy Orchestra, a venit cu un repertoriu care îmbină influenţe din muzica maghiară ţigănească şi acorduri de jazz.

Foarte bine reprezentată a fost şi comunitatea romă, care a fost făcută cunoscută publicului care venea la Beaux Arts nu numai prin filme documentare, ci şi printr-o expoziţie de diverse decoruri specifice caselor rome, precum şi decoruri din casele artiştilor romi Gabi Jimenez şi Gérard Gartner.

Cîntecele şi dansurile antrenante ale Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania au asigurat succesul încă de la prima reprezentaţie, în deschiderea festivalului, spectacolul avînd loc în aer liber, în Grand Place, unde un public numeros s-a lăsat captivat de ritmurile vivace ale muzicii tradiţionale româneşti. Artiştii din Baia-Mare au făcut deja cunoscute tradiţiile româneşti în turnee internaţionale, ajungînd şi la Bruxelles pentru a interacţiona cu publicul dornic să cunoască tradiţiile din această zonă a Europei. Costumele, dansurile şi muzica au fost foarte variate, acoperind specificul din numeroase zone ale României.

Oana Cătălina Chiţu, care locuieşte de aproape 20 de ani în Berlin şi care a primit apelativul „Edith Piaf a României“, a venit cu o notă aparte în cadul evenimentelor muzicale de la Beaux Arts: acompaniată de Bucharest Tango, Oana Cătălina Chiţu a cîntat tangouri şi romanţe interbelice (printre cele mai cunoscute fiind Pe boltă cînd răsare luna, Zaraza, Femeia, eterna poveste etc.), aducînd în la Beaux Arts aerul rafinat şi delicat al anilor ’20 şi ’30.

Diversitate artistică îmbogăţită cu filme documentare

Anul acesta a fost promovată, în cadrul Balkan Trafik, o nouă direcţie în rîndul evenimentelor artistice: filmul documentar, care a acoperit producţii din toată zona Balcanică sau din afara ei, dar care au ca scop redescoperirea rădăcinilor balcanice (spre exemplu, Cîntecele pierdute ale Anatoliei, Turcia, Searching for the 4th Nail – producţie SUA, în regia lui George Eli, care îşi propune o incursiune în descoperirea rădăcinilor sale rome, Cash&Marry, Macedonia, care transpune, într-un registru comic, problema acordării vizelor pentru cetăţeni din afara Uniunii Europene şi care încearcă să capete cetăţenie într-un stat din Vest prin căsătorii aranjate). Din partea României, Andrei Dăscălescu a prezentat lungmetrajul Constantin şi Elena, documentar care a cîştigat prestigiosul First Appearance Award la Festivalul Internaţional de Film Documentar de la Amsterdam, în 2008, şi face încă înconjurul lumii, într-un turneu care acoperă festivaluri din Bratislava, Buenos Aires, Los Angeles, Wiesbaden, Edinburgh, Minneapolis, San Francisco, Tel Aviv. Andrei Dăscălescu, care a lucrat ca asistent de montaj la filmul regizat de Francis Ford Coppola, Youth without Youth, a obţinut pentru acest documentar finanţare străină, de la Roberto Blatt. Proiectul tînărului regizor a impresionat prin surprinderea farmecului vieţii liniştite a bunicilor săi, care trăiesc după o ordine simplă a existenţei, dar din care nu lipsesc poezia, cîntecele, bucuria. Nota distinctivă a filmului este una dulce-amară, conferită de melanjul între aspectele comice şi cele în care suferinţele îi lovesc pe sătenii obişnuiţi să accepte cu resemnare evenimentele triste ale vieţii. Discuţiile despre moarte sînt frecvente în film, dar nu sînt încărcate de pesimism sau disperare, sătenii părînd a reprezenta o imagine arhetipală a înţelepciunii şi a resemnării specifice celor care încă trăiesc după un stil tradiţional de viaţă. „Actorii“ se comportă neaşteptat de firesc în faţa camerei de filmat, secretul fiind faptul că nu au luat mult timp în serios iniţiativa lui Andrei Dăscălescu. Astfel, este redat ideal efectul de autentic, de tranche de vie netrucată.

Filmele româneşti au fost prezente şi în programul de la Cinematek: pe 10 aprilie au fost programate Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii de Cătălin Mitulescu şi Moartea d-lui Lăzărescu al lui Cristi Puiu.

Într-un spaţiu în care se întîlnesc toate naţionalităţile, rasele şi religiile, în care discriminarea nu-şi găseşte locul, tocmai datorită acestei diversităţi deosebite, Balkan Trafik şi-a cîştigat un loc aparte în rîndul evenimentelor culturale din Bruxelles, iar prezenţa României rămîne, în continuare, una dintre cele mai cele mai spectaculoase şi mai bine primite.