Traficul aerian european, praf şi pulbere

Autor: Ovidiu DRĂGHIA | Categoria: Actualitate | 0 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Traficul aerian european, praf şi pulbere

Europa a fost izolată pentru cîteva zile de restul lumii, iar deplasarea internă a călătorilor şi a mărfurilor s-a făcut cu greutate, ca urmare a erupţiei vulcanului islandez Eyjafjallajokull ce a dus la blocarea totală a zborurilor. În ziua în care scriem acest articol, traficul aerian a fost reluat treptat în Europa de Vest şi în totalitate în estul continentului, după cinci zile de haos şi de incertitudini. Vulcanul continuă să erupă şi cercetătorii islandezi monitorizează atît activitatea sa, cît şi a unuia vecin, care ar putea să devină activ.

Călători izolaţi pe aeroporturi

Haosul a început pe 14 aprilie, odată cu deplasarea norului cu cenuşă vulcanică dinspre Islanda către Marea Britanie şi apoi către celelalte ţări ale Europei. Rînd pe rînd, aeroporturile din vestul Europei, apoi cele din centrul continentului şi din Est au fost închise. Zeci de mii de zboruri au fost anulate şi călătorii, ţinuţi prizonieri la sol. Pasagerii care călătoreau pe rute mai scurte au luat cu asalt trenurile, maşinile de închiriat şi autocarele, fără să mai aştepte incerta reluare a traficului aerian. De altfel, majoritatea acuză companiile aeriene că nu le-au oferit informaţii despre zborurile lor şi, în acest timp, a utilizat masiv site-urile de ştiri şi reţelele de socializare. Pe Twitter a fost creat un hastag special – cuvînt-cheie #ashtag –, pe care toţi călătorii blocaţi îl scriau pentru a-şi individualiza mesajele. Unii utilizatori au scris despre situaţia lor de moment, alţii făceau haz de necaz: @abbigirl: „Icelandic volcano sneezed: Eyjafjallajokull! Bless you! #ashtag“; @littlesapling: „Dear Iceland, we said «send Cash» can’t you read? #ashtag“.

Twitter a fost utilizat şi pentru a găsi soluţii alternative la transportul aerian. Astfel, alte hastag-uri, precum #getmehome şi #roadsharing, au fost create de călătorii blocaţi pentru a ajunge la destinaţie. Iar #putmeup a fost creat pentru a obţine adăpost pentru o noapte, două aceia care fie nu mai găseau un loc la hotel, fie epuizaseră banii de călătorie.

Site-urile de ştiri internaţionale, precum LeMonde.fr, au cerut ca persoanele blocate în aeroporturi să scrie despre situaţia lor sau ca aceia aflaţi în Islanda să posteze materiale video sau foto. În acest fel, călătorii au făcut schimb de experienţă şi au reuşit să adune unii de la alţii informaţii – neoficiale, în absenţa altora.

Măsuri exagerate? Depinde pe cine întrebăm

Marile companii aeriene acuză Eurocontrol, agenţia europeană responsabilă cu siguranţa traficului aerian, de măsuri exagerate, şi anume prelungirea duratei interdicţiei de zbor după trecerea norului cu cenuşă. Cîteva companii au efectuat zboruri-test, după trecerea norului, fără a avea călători la bord, şi au arătat că nu există nici un pericol pentru aeronave. Asociaţia companiilor aeriene din Europa face presiuni asupra Eurocontrol să analizeze de urgenţă situaţia creată de erupţia vulcanului islandez, atît în ceea ce priveşte potenţialul efect asupra avioanelor care efectuează zboruri, cît şi la nivel economic. Prin anularea a zeci de mii de zboruri, companiile au contabilizat pierderi de sute de milioane de euro în doar cîteva zile.

De cealaltă parte, experţii în siguranţa aeriană susţin că nu trebuie minimalizat riscul pe care cenuşa îl are asupra motoarelor avioanelor, în ciuda zborurilor-test efectuate cu succes de unele companii, precum KLM şi Lufthansa. „Avem nevoie de dovezi care să indice că zborurile sînt sigure… Pînă acum avem doar dovezi că cenuşa afectează în mod negativ aeronavele şi, în acest moment, condiţiile de utilizare specificate de producători în condiţiile prezenţei cenuşii sînt egale cu zero“, declară un oficial al Autorităţii Aviaţiei Civile din Marea Britanie (CAA), citat de CNN şi preluat de HotNews. De asemenea, un alt punct de vedere acuzator la adresa companiilor aeriene vine din partea unui ministru german. Peter Ramsauer, ministrul Transporturilor, a declarat că exclude orice asistenţă bugetară pentru companiile aeriene şi a deplîns cinismul acestora, prin plasarea profitului înaintea securităţii pasagerilor, potrivit Deutsche Welle.

Adevărul este, ca de obicei, la mijloc, pentru că abia la cîteva zile de la închiderea traficului aerian, măsură fără precedent în Europa ca amploare şi durată, Uniunea Europeană s-a dezmeticit şi a solicitat o reuniune a miniştrilor Transporturilor, alături de comisarul însărcinat cu această chestiune, Siim Kallas. Consecinţele sînt grave, atît pentru călătorii care au rămas blocaţi – în primele zile, chiar fără un minimum de asistenţă –, cît şi la nivel economic, prin pierderile acumulate.

Ce lecţie am învăţat?

La nivel individual, lecţia era parţial ştiută: oricînd pot interveni modificări în programul de zbor al avioanelor – de obicei, din cauze meteorologice. Poate că nu eram obişnuiţi cu o aşa durată, dar vremea capricioasă din Europa – în special, iarna – a dat adesea peste cap traficul aerian. La nivelul Uniunii Europene, vor trebui reglementate situaţii de acest tip pentru a scoate din impas companiile aeriene obligate să stea în şomaj tehnic. În prezent, fiecare ţară membră UE a primit OK-ul să sprijine propriile companii aeriene afectate de acest blocaj. De asemenea, nu este clar cine îi despăgubeşte pe călătorii care au suportat cheltuieli neprevăzute: hotel, hrană sau chiar alegerea unui alt mijloc de transport. Şi această chestiune ar trebui reglementată urgent.

Recomanda articolul prin: