OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Referendumul de reconfirmare a presedintelui produce turbulente in partidele din coalitia antiprezidentiala – cu efecte pe termen mediu si lung – atit in interiorul acestora, cit si in viata politica autohtona. Aceste formatiuni vor fi obligate sa-si schimbe prioritatile si relatia cu Traian Basescu, vor fi obligate sa-si schimbe abordarile si tonul, vor fi obligate sa-si schimbe, mai devreme sau mai tirziu, garniturile de virf, erodate in razboaie inutile de uzura.

Pentru prima data in istoria democratiei romanesti, electoratul da un avertisment major clasei politice, demonstrindu-i la urne ca vrea altceva: ca sistemul constitutional trebuie clarificat, ca partidele trebuie reformate, ca parlamentul trebuie sa-si ia in serios rolul. in asteptarea urmatorului test, alegerile europarlamentare, programate la inceputul toamnei, partidele sint nevoite sa le arate oamenilor ca au inteles lectia referendumului.
Pentru a face fata acestui test, formatiunile in care functioneaza democratia interna incearca sa-si faca noi strategii de supravietuire impreuna cu Traian Basescu, exersind in paralel formule de transformare. PSD si UDMR par, din acest punct de vedere, mai constiente decit PNL de nevoia reinnoirii sau, altfel spus, presiunea asupra social-democratilor si maghiarilor este mult mai mare decit cea resimtita de liberali.
in PNL, desi a inceput lupta pentru succesiune, prin declaratia vicepresedintelui Ludovic Orban, care a cerut iesirea de la guvernare, lucrurile vor stagna probabil pina dupa scrutinul europarlamentar. Beneficiile puterii sint deocamdata mai importante pentru liberali decit pastrarea electoratului traditional.

Pentru viitorul PNL, acest calcul ar putea, insa, deveni dramatic, fiindca, potrivit diverselor cercetari sociologice, mai mult de jumatate dintre votantii pe care se baza in 2004 nu se mai simt reprezentati de acest partid. Pe de alta parte, miscarile centrifuge din PNL sint mai reduse, fiindca loialitatile fruntasilor locali sint rasplatite prin pirghii administrative, iar masa critica a nemultumitilor a fost atinsa anul trecut prin dezertarea unor lideri care au reusit in 2003 unificarea fractiunilor liberale.
in schimb, la UDMR si PSD presiunile interne sint mult mai puternice, iar clarificarile sint necesare atit pentru a evita rupturile, cit si pentru a recistiga simpatiile pierdute pe drumul intortocheat al conflictului cu Traian Basescu. Social-democratii au facut, odata cu ultimul congres, un prim pas spre reforma, dar readucerea lui Ion Iliescu in pozitia de presedinte onorific a dezechilibrat si deturnat sensul restructurarii. Dupa referendum, PSD a revenit intr-un fel la punctul zero: autoproclamatul grup reformist de la Cluj contesta conducerea partidului sustinuta de Ion Iliescu si Viorel Hrebenciuc, iar Adrian Nastase, simtind culoarul liber, incearca sa-si stringa sustinatorii.

Cele mai puternice convulsii vor fi insa in interiorul UDMR, chiar daca semnele sint mai putin vizibile, deocamdata. Comunitatea maghiara este extrem de nemultumita ca Uniunea a iesit din traditionala neutralitate, amestecindu-se in jocul politic al formatiunilor romanesti. UDMR a recomandat electoratului sau sa voteze pentru demiterea presedintelui Basescu, dar majoritatea maghiarilor a refuzat sa raspunda acestei recomandari. Fractiunile din UDMR se precipita, in vreme ce Marko Bela si-a anuntat demisia din fotoliul de vicepremier, pentru a putea gestiona nelinistile interne.
Cu exceptia PRM si PC, partide in care democratia este dictata de liderii lor discretionari, celelalte formatiuni din coalitia antiprezidentiala vor suferi ajustari semnificative daca vor sa faca fata concurentei de la alegerile generale din 2008.