OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

29 mai

Puiul meu, abia am apucat sa-ti trimit citeva rinduri, si iata inca unul: fii curajoasa. Stii bine, ti-am mai spus, exista, in alcatuirea destinului nostru, lucruri care nu pot fi schimbate.
Drumetul n-a ajuns la capatul drumului, am scris cindva.
Ei bine, aveam dreptate. Continui. Va fi miine. Si de-adevaratelea. Fii tare, puiul meu, cred ca totul va lua sfirsit in curind si ca ne vom revedea. As fi vrut sa te imbratisez, sa-ti mingii parul, sa-ti sarut miinile. Nu e cu putinta. Nu mi-e teama pentru mine, nici pentru Toca; nu ma ingrijoreaza viitorul: doar absenta ta ma apasa – si ca nu pot sa-ti opresc lacrimile.
Nu ai nevoie sa-ti mai spun ca te iubesc; nici eu nu am nevoie sa mi-o spui; dar pastreaza-mi cu sfintenie ceea ce este al meu, si eu voi face tot asa pentru tine.

In clipele de tihna, facusem citeva insemnari in legatura cu manuscrisele mele; nu am timp sa le revad; citeste-le tu. De altfel, aici este prea cald pentru a gindi cum se cuvine. Prea cald pentru a scrie.
Iar inima grea – nu la gindul plecarii, ci la acela al departarii care se va asterne intre noi.
Micuta mea draga Vivi, fii curajoasa. E greu, foarte greu, dar altii au avut de indurat si mai mult. Filmul de groaza pe care l-am vazut aici. Dar, in ce ma priveste, am facut totul pentru a potoli, a usura aceasta lamentabila suferinta. Vom mai vorbi noi odata despre asta, poate la gura sobei. Deoarece cred ca sfirsitul e aproape. Asa cum ti-am spus. Saluta-i pe toti prietenii nostri – pe Lica, Stéphane, Jeanne, Corti, pe toti ceilalti pe care nu-i mai pomenesc – si stringe-l tare in brate pe Albert din partea mea. Mi-e greu sa ma despart de tine, dupa o despartire atit de indelungata.
Pe curind, puiul meu, puiul meu pui.

Al tau Mielouchon

Traducere din limba franceza de Luiza Palanciuc si Mihai Sora