OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

- In ciuda numelor, sint italieni: Müller si Croff
Creste in Italia febra asteptarii pentru cea de-a 63-a editie a celui mai vechi festival cinematografic din lume, care se va desfasura la Venetia-Lido in perioada 30 august-9 septembrie.
Va fi a treia editie consecutiva organizata de Marco Müller, producator, critic de film, intelectual care vorbeste 10 limbi (printre care chineza si japoneza), cel mai mare expert italian in cinematografie asiatica.

Prezentind la Roma editia de anul acesta a Festivalului din Laguna, Müller a spus: „Va fi o parabola a viziunii planetare. Cu filme juste: acele obiecte unice la care nu mai putem renunta. Anul acesta am lucrat cu pasiune pentru a va face cadou o editie de explorare. Am vizionat peste 1.400 de lungmetraje si am ales 62 de filme, incercind sa nu ne pierdem luciditatea. Ne-am saturat de masinarii complicate si inutile. Am incercat sa alegem forta unui gest estetic, evidenta poeziei. Am infruntat riscuri, am incercat sa experimentam noutati, ne-am scufundat in originalitate fara a ne ascunde in spatele unei idei“.
Müller este convins ca am intrat intr-o faza in care placerea de a ne duce la cinematograf nu mai apare naturala. A devenit o necesitate de lux si de mister. Iata de ce Venetia 63 va incerca sa dea raspunsuri inedite, ca fragmentele unui desen care nu mai are reguli, ca tesatura unei indivizibilitati secrete. Pentru a intelege un film astazi, dupa parerea lui Müller, nu mai este suficient gestul de a-l vedea. Venetia 63 va suscita o operatiune activa din partea spectatorului. Iar filmele editiei 2006 se vor intilni la Venetia pentru prima oara cu primii spectatori, creind o cinematografie mai putin toxica. Pentru ca, pentru prima oara in istoria postbelica a Festivalului de la Venetia, toate filmele vor fi proiectate in premiera mondiala.
Presedintele Bienalei din Venetia, Davide Croff, a subliniat excelentele rezultate ale editiei de anul trecut, cind 23 de filme prezentate la Venetia au fost candidate la premiile Oscar. Anul acesta, a spus Croff, vom face si mai bine, cu ajutorul sponsorilor care au crescut cu 40%.

- Doua festivaluri
italiene
Croff a vorbit si despre rivalitatea dintre Venetia si noul Festival International de Film de la Roma, a carui prima editie se va desfasura in perioada 13-21 octombrie. Croff spune ca nu este vorba despre o adevarata rivalitate, ci mai degraba despre o integrare, un dialog intre doua festivaluri italiene. Asa o fi, dar citind programul de la Venetia mi-am dat seama ca lipsesc citeva filme care fusesera anuntate ca sigure, printre care A casa nostra de Francesca Comencini sau ultimele filme ale lui Martin Scorsese si Giuseppe Tornatore. Se spune ca acesti autori au ales Festivalul de la Roma. Croff nu comenteaza, dar declara: „Exclud orice polemica. Exista numai o concurenta sanatoasa, pozitiva pentru cinematografia italiana, pentru cinematografie in general“. Confruntarea este inevitabila. Venetia-Roma: rivalitate sau integrare? Nasterea Festivalului de la Roma stimuleaza sau deranjeaza Venetia? Cu siguranta, Venetia nu poate nega confruntarea cu festivalul dorit de primarul Romei, Walter Veltroni, cel mai cinefil politician din Italia. Festivalul veltronian va debuta dupa o luna de la terminarea Festivalului de la Venetia. Convietuire pacifica, OK, dar se spune ca Paolo Virzì, interesant regizor italian, ar fi fost obligat de producatori sa aleaga Roma, chiar daca el ar fi preferat Venetia... Cu siguranta insa acest duo va duce la o mai inteligenta diviziune a sarcinilor si la recuperarea spiritului artistic al Festivalului de la Venetia, care, sa nu uitam, este NU un simplu festival de film, ci o Mostra (expozitie) de ARTA cinematografica!

- Mostra in numere
in cele trei sectiuni ale Mostrei numarul 63, vor fi prezentate 62 de lungmetraje, toate in premiera mondiala. in concurs (Venetia 63) vor fi prezentate 21 de filme. in afara concursului (Fuori Concorso) – 17 filme, in sectiunea Orizonturi (Orizzonti) – 24 de filme.
Pe hirtie, nimic de spus: Venetia 63 are un program apetisant, demn de cel mai vechi festival de film din lume. Pentru Leul de Aur, in concurs, o doza justa de glorii mai vechi si mai noi. Autori din anii ’60 (Alain Resnais), ’70 (Brian De Palma), ’80 (Stephen Frears, Paul Verhoeven) si noi stele (Alfonso Cuarón, Darren Aronofsky, Johnnie To, Tsai Ming-Liang).
Program splendid si in afara concursului, cu doi mari regizori americani, David Lynch si Oliver Stone, cu britanicul Kenneth Branagh si americanul David Frenkel (care va prezenta Devil Wears Prada cu Meryl Streep), cu Neil Labute si doua monumente: Manoel de Oliveira, care are 98 de ani, si italianul Vittorio De Seta, nascut in Sicilia in 1923, autor in anii ’50 a zece documentare extraordinare.
De Oliveira ii aduce un omagiu lui Luis Buñuel: a refacut Belle de Jour!
Filmul lui se numeste Belle Toujours... Cu ce ochi il va vedea presedinta juriului de la Venetia, Catherine Deneuve, neuitata protagonista a originalului?

Italienii in concurs vor fi Gianni Amelio si Emanuele Crialese. Amelio va prezenta filmul La stella che non c’è, cu Sergio Castellitto, realizat in China, dupa romanul La Dismissione de Ermanno Rea. Filmul promite un Sergio Castellitto in versiune „actor italian al anului“. Amelio a declarat: „Sint fericit sa merg la Venetia, ca si cum ar fi prima oara, chiar daca este a cincea. Ador filmul meu din mai multe motive: pentru rezultat, pentru intilnirea cu China, pentru actori“. De altfel, sinologul Müller nu putea sa refuze la Venetia un film realizat in China.
Crialese va prezenta filmul Nuovomondo, asteptat cu interes de toti cei care au adorat primul lui film, Respiro (2002). Dar Italia a produs si filmele The Queen de Stephen Frears, Private Fears in Public Places de Alain Resnais si Quei loro incontri de Jean-Marie Straub si Danièle Huillet, doi autori a caror „italienitate“ este afirmata cu putere de Marco Müller.
Filmul de deschidere, prezentat pe 30 august, va fi un film american in concurs: The Black Dahlia de Brian De Palma, cu Scarlett Johansson, Hilary Swank si Josh Hartnett.
Iar filmul de inchidere, pe 9 septembrie, in afara concursului, va fi rusescul Ostrov de Pavel Longhin.
Müller a declarat ca a reusit sa aduca anul acesta la Venetia toate filmele pe care le-a dorit si pe care le-a urmarit cu incapatinare. Pentru a efectua selectia, Müller a vizionat peste trei sute de filme in plus fata de anul trecut, un semnal clar al interesului consolidat fata de Mostra din Laguna. Tarile reprezentate anul acesta vor fi 27 (in 2005 erau 18); printre acestea, prezente pentru prima oara la Venetia, Ciad, Cipru si Indonezia.

- Red Carpet
Juriul Venetia 63 va decerna Leul de Aur pentru cel mai bun film, Leul de Argint pentru cel mai bun regizor, Premiul Special al Juriului si Cupa Volpi pentru cel mai bun actor si cea mai buna actrita. Presedinta Juriului va fi actrita franceza Catherine Deneuve. Ceilalti membri ai juriului vor fi: Bigas Luna, regizor din Spania, Paulo Branco, producator din Portugalia, Cameron Crowe, regizor si producator din SUA, Chulpan Khamatova, actrita din Rusia, Park Chan-wook, regizor din Coreea de Sud si Michele Placido, actor si regizor din Italia.
Leul de Aur pentru intreaga cariera va fi decernat regizorului american David Lynch, care pe 6 septembrie va prezenta ultimul lui film, Inland Empire, cu Laura Dern si Jeremy Irons.
Venetia 63 promite si o intilnire pe picior de egalitate intre cultura si spectacol, cu prezenta unor staruri de prima marime, printre care: Sharon Stone, Anthony Hopkins, Scarlett Johansson, Hilary Swank, Demi Moore, Michael Caine, Clive Owen, Ben Affleck, Laura Morante, Isabelle Huppert, Juliette Binoche, Meryl Streep, John Turturro, Nicolas Cage, Jeremy Irons, Adrien Brody, Sandra Bullock, Ethan Hawke, Daniel Craig, Isabella Rossellini, Sigourney Weaver, Gwyneth Paltrow, Julianne Moore si altii.
in plus, posibilitatea de a descoperi noi autori: sint zece, din zece tari, filmele de debut (opera prima) in diferitele sectiuni, care vor concura pentru premiul Luigi De Laurentiis. Nu putem sa nu subliniem cu dezamagire prezenta redusa la os a filmelor independente italiene, dar, de altfel, Venetia nu este Sundance.

in schimb, va fi prezent in Laguna trecutul glorios al cinematografiei italiene, cu retrospectivele dedicate marilor regizori italieni Roberto Rossellini, Luchino Visconti si Mario Soldati, la 100 de ani de la nastere (s-au nascut toti trei in 1906!).
O alta retrospectiva va fi dedicata lui Joaquim Pedro de Andrade, unul din „parintii“ asa-zisului Cinema Novo, miscarea culturala care a reinnoit din radacina cinematografia braziliana, un maestru „invizibil“ al avangardismului istoric, aproape necunoscut in Italia. Alice de Andrade, tinara regizoare, fiica lui Joaquim Pedro, a restaurat 14 opere ale tatalui ei, printre care Macunaíma, film care fusese prezentat la Festivalul de la Venetia in 1969. O capodopera experimentala surprinzatoare, intre alegorie si realism, a unuia dintre cei mai originali regizori ai cinematografiei moderne.
Müller a declarat ca este greu anul acesta sa gasim o legatura comuna intre titlurile care vor fi prezentate la Mostra, acel faimos „fir rosu“ despre care vorbesc de obicei criticii obsedati de ideea de a pune ordine in programul unui festival, care de obicei inseamna haos, creativ probabil, dar haos. Si totusi, a mai spus Müller, daca ne straduim sa cautam, in multiplicitatea temelor vedem ca nu lipseste razboiul, de exemplu in filmul Zwarteboek de Paul Verhoeven, despre viata unei tinere evreice din Germania, in cel de-al doilea Razboi Mondial, sau razboiul civil din Africa, in Daratt de Mahmat-Saleh Haroun, sau drame recente, cum ar fi asasinarea lui Robert Kennedy in Bobby de Emilio Estevez, consecintele mortii lui Lady Diana in The Queen de Stephen Frears sau 11 septembrie in World Trade Center de Oliver Stone.

- Istoria secreta
a cinematografiei rusesti
„Istoria secreta a cinematografiei rusesti“ va fi realizata la Venetia in colaborare cu Fundatia Prada si cu Sovexportfilm de la Moscova. Aceasta sectiune reprezinta continuarea ideala a succesului obtinut anul trecut de „Istoria secreta a cinematografiei chinezesti“. Manifestatia va fi dedicata cineastilor din Rusia, realitatii din aceasta tara si operelor care au ramas invizibile in perioada Uniunii Sovietice.

Vor fi prezentate 18 comedii muzicale, printre care citeva opere care au scris istoria cinematografiei sovietice si filme condamnate sa zaca in arhive (10 au fost restaurate). Opere si autori ai acestei cinematografii populare de avangarda, necunoscute in Italia, care vor fi prezentati de un autor exceptional, probabil cel mai faimos regizor rus contemporan, Nikita Mihalkov, care a declarat: „Ca regizor, stiu cit e de dificil sa gasesti un echilibru intre cinematografia privata si cinematografia epica. Prin cintece, cinematografia sovietica a gasit acest echilibru, realizind opere de o eficacitate imediata, care au oferit noi posibilitati stilistice. Acest lucru a putut fi realizat prin talente exceptionale: actori, regizori, compozitori. Cum spunem noi in Rusia, mai bine sa vezi o data decit sa auzi de o suta de ori“.
Va fi proiectat si un musical sovietic din 1974, un film foarte Nouvelle Vague al lui Andrei Konchalovsky, care va fi oaspete la Venetia. O cinematografie artistico-comerciala, capabila sa nu renunte la propria inteligenta: si asta inca din anii ’30, de la calatoria lui Eisenstein la Los Angeles, la invitatia lui Upton Sinclair. Un vis imposibil: acela de a uni Hollywood, Bollywood si Mosfilm, un proiect visat de cineasti originali, indragostiti de o cinematografie pura si abstracta, care pentru ei insemna musical. inca de la inceput, comediile muzicale sovietice au atras atentia expertilor straini. De exemplu filmul Vesiolye rebiata, de Gregori Alexandrov, care a fost un adevarat triumf la Venetia in 1934. Un film despre muzica jazz (interpretat de orchestra lui Leonid Utiosov) care a fost interzisa in 1936 in Uniunea Sovietica. Vom putea vedea la Venetia si un alt film al lui Alexandrov, Volga-Volga (1938), interzis in fosta URSS. Aproape toti protagonistii acestui film au fost arestati si „aruncati“ in inchisorile lui Stalin la sfirsitul anilor ’30.

- Arrivederci a Venezia!
Nu va fi un festival turistico-promotional, nu va fi o simpla vitrina sau o platforma de lansare a existentei cinematografice. Va fi o fractura intre obisnuita idee-festival si filozofia in miscare a unei Mostre (internationale) de Arta (cinematografica). Va fi o fractura intre filmele obisnuite, uneori banale, si un nou inceput, pentru a cunoaste, a intelege mai bine acest ferment care uneste diferitele moduri de a face filme in Vestul, Sudul, Estul si Nordul lumii.