Uneori ma enerveaza, pentru ca nu vrea cu nici un chip sa spuna ca e de o anumita parte si impotriva altei parti, ca e de acord cu ceva, iar cei care sustin contrariul sint niste timpiti. La el extremismul de centru nu este produsul educatiei sau al unei optiuni intelectuale, e un dat genetic, face parte din compozitia personalitatii si a scrisului lui. De aici vine extraordinara sa disponibilitate de a fi un om pentru toate generatiile, bucuria cu care citeste cartile altora; cine are impulsul, capriciul, nevoia de a-l solicita, scriitor glorios sau neglijat, debutant sau om cu probleme va gasi un om gata sa-l asculte. Posta redactiei nu este o rubrica de revista, ci un fel de a fi.
De aici vine extraordinara sa curiozitate pentru tot ce se intimpla in lume, pentru personajele unui eveniment, pentru cei care izbutesc sa ramina in viata dupa ce evenimentul a trecut, pentru romanele traite de strainii din tari cu nume greu de pronuntat. Dar trebuie sa fii cu totul tembel ca sa nu observi ca in aceasta deschidere care poate crea si senzatia de haos, si de absenta a discernamintului, ba chiar de oportunism, exista structura solida a personalitatii cu optiuni precise, cu idei-forta, ca barierele in fata prostiei, ale ipocriziei vinovate sint foarte bine unse.
Cosasu si-a asumat destinul omului politicos, generos, bine-dispus, intr-o lume unde veselia e o dovada de complicitate cu dusmanul, politetea – dovada de slabiciune, generozitatea – inutil rasfat.
Singurul om tratat dur, destul de nepoliticos si cu o veselie scrisnita este personajul principal din Supravietuiri, alter ego al trecerii prin lume a omului, fortificat din suturile date cu dusmanie de cei considerati atunci tovarasi de idei. A fost unul dintre putinii cu un discurs deschis si public despre minciuna literaturii cerute de comunism, a luat-o peste cocoasa, a scris dupa aceea cit a putut si cit a stiut de adevarat, nu face caz de rezistenta prin cultura si nu se desolidarizeaza de cei care atunci s-au desolidarizat de el.
Cum spuneam, enervant e ca din toate acele intimplari el a tras concluzia ca nici o idee nu e atit de importanta incit sa merite sa te certi cu un om de dragul ei. Sau poate ca unele sint si el le stie, dar nu doreste sa risipeasca energia pe inutile discutii, care nu conving pe nimeni. El crede ca si timpitii au farmecul lor.

