Între 23 şi 25 iulie, se desfăşoară cea de-a optsprezecea
ediţie a celui mai vechi şi respectat festival medieval din România. De-a
lungul timpului, numele acestuia s-a schimbat de cîteva ori (din motive
juridice), diversele echipe „istorice“ de organizatori care s-au succedat
înregistrînd, monopolizînd şi îngropînd denumirile propuse de ele. Indiferent
de sintagma propusă, cuvintele magice sînt „festival“, „artă“, „medieval“ şi
„Sighişoara“. Oraşul de pe malul Târnavei are un fantastic potenţial turistic,
fiind vizitat în toate perioadele anului de numeroşi turişti străini şi români.
Deşi există mai multe festivaluri anuale, interetnice, de blues, rock, folk,
ale tradiţiilor etc., de cincisprezece ani, festivalul medieval atrage cel mai
mare număr de vizitatori (prezenţi în oraş în acelaşi timp).
Pînă anul acesta, primele ediţii, cele romantice, fuseseră
cele mai reuşite din punct de vedere artistic, datorită noutăţii, entuziasmului
şi caracterului de nişă, totuşi deloc ezoteric. Boom-ul în privinţa
popularităţii a fost înregistrat în 1996, cînd cetatea a primit, fără o
campanie deosebită de promovare, peste zece mii de vizitatori. Din acel moment,
a început o perioadă a „capitalismului sălbatic“, în care luptele pentru putere
(organizare) au căpătat accente nebănuite. Comerţul stradal – în special
desfacerea de alcool şi produse alimentare cu amănuntul – a devenit elementul
principal al evenimentului. Locul în care se adună atîţia oameni este o piaţă
ideală nu doar pentru produse agro-alimentare, ci şi pentru ceea ce se numeşte
show business.
Încet-încet, mai nimic din partea artistică a festivalului nu
mai rămăsese medievală. Anul 1998 s-a întipărit în amintirea colectivă drept un
festival de folk. Apoi, 2001 este anul în care un ministru a încercat să
distrugă locul prin transformarea sa într-un parc de distracţii. Festivalul din
acel an a fost bîntuit de kitsch à la Dracula şi de muzică dance. O zi dedicată
rockului venit din zone cu prefix 666 a completat tabloul unui rateu total.
Acestea ar fi două puncte de minim ale graficului artistic.
Anul 2010 propune o neaşteptată schimbare: din pricina
crizei, festivalul se întoarce acasă. Înainte de toate, nu s-a mai ştiut pînă
în ultima clipă dacă anul acesta se va mai ţine ceva sau ce anume va fi. Pînă
la urmă, în condiţii de recesiune a avut cîştig de cauză un proiect „medieval“.
Bugetul restrîns a lăsat acasă vedetele care ajungeau la Sighişoara, din vina
organizatorilor, pentru că nu prinseseră Mamaia sau Cerbul de Aur. În schimb,
în program sînt incluse douăsprezece ordine şi grupări cavalereşti (grupuri de
reconstituiri istorice), şase formaţii de muzică medievală&renascentistă
din ţară şi de peste hotare şi şase teatre, dintre care trei pentru copii. O
serie de spectacole neconvenţionale, workshopuri şi conferinţe completează
oferta.
Ca fapt benefic pentru festival, acesta se ţine exclusiv în
cetate, unde regulamentul de organizare şi desfăşurare (redactat de Primărie)
specifică, fără echivoc, faptul că, pe domeniul public şi privat, indiferent de
natura proprietăţii, nu se vor comercializa băuturi alcoolice de nici un fel.
Se interzice plasarea de grătare sau instalaţii de preparat produse alimentare
care presupun prăjeli, grătare etc. Aşadar, anul acesta, spunem la revedere
micilor şi berii de la Sighişoara Medievală, despre care nu putem garanta că nu
le vom reîntîlni în viitor. Nu se vor comercializa seminţe, vată de zahăr,
porumb fiert, mere glazurate, nici obiecte de talcioc: jucării, baloane,
brăţări luminoase, bijuterii şi altele din aceeaşi categorie. Documentul
oficial alungă din cetate şi jocurile de noroc, gen „Roata norocului“ sau
„Alba-neagra“.
Se pot comercializa exclusiv produse de artizanat specifice
epocii medievale (ceramică, pielărie, obiecte de îmbrăcăminte, podoabe,
picturi, obiecte decorative etc). Este interzisă şi folosirea generatoarelor de
curent mobile.
Motto-ul ediţiei 2010 este „Întoarcerea cavalerilor“. O
replică a personajului Pavel Puiuţ (interpretat magistral de regretatul
Gheorghe Dinică în filmul Filantropica) sună cam aşa: „mîna întinsă care nu
spune o poveste, nu primeşte nimic“. Protagoniştii nu cer nimic şi nu întind
mîna decît pentru a strînge alte mîini. Povestea propusă de ei, cu întoarcerea,
are un caracter exclusiv ludic, prin care dau nume jocului lor serios (iocari
serio). Ce fac aceşti cavaleri (consti-tuiţi în ordine) despre care am vorbit
anterior? Programele lor includ spectacole de scrimă artizanală, dansuri
medievale, turniruri, cascadorie, echitaţie. Nu lipsesc nici reconstituirile de
lupte, demonstraţiile de tehnici militare sau prezentările de arme. Practic,
cei circa două sute de membri ai ordinelor participă la spectacole totale pe
perioada festivalurilor la care sînt invitaţi, dormind în corturi (amplasate
legal) în pieţele istorice, purtînd permanent vestimentaţie de epocă şi
participînd interactiv tot timpul la spectacolul de animaţie stradală. Astfel
de activităţi nu pot fi făcute decît cu şi din pasiune. Costumele ori armurile
sînt realizate de profesionişti, nu de puţine ori în afara ţării. Armele
folosite nu sînt butaforice, ci doar neascuţite. Mînuirea lor presupune norme
de protecţie pentru public. Datorită profesionalismului, rata accidentărilor
externe ale protagoniştilor este zero. În afara festivalurilor, membrii unor
asemenea organizaţii participă tot timpul anului la repetiţii colective.
Este greu de înţeles, pentru cei din afară, ce îi poate face
pe nişte oameni să întreprindă astfel de activităţi cronofage, energofage şi
costisitoare, realizate pe banii lor. Aici ar fi un amplu domeniu de cercetare
pentru antropolog. Noi ne mărginim să anunţăm că, în spectacolul de la Sighişoara,
de anul acesta, deschiderea presupune o mare paradă a participanţilor. Pe
parcursul a trei zile, în cetate se bat (confecţionează) arme, au loc constant
parade ale toboşarilor şi stegarilor, se ţin turniruri şi demonstraţii. Actorii
încîntă publicul prin farsele lor într-un cadru strict medieval. Nu în ultimul
rînd, muzica va fi şi ea de atunci şi de acolo. Din acest punct de vedere, nici
o altă ediţie nu a arătat atît de cinstit.
Cei care doresc să vadă cu ochii lor ceea ce noi doar am
anunţat în acest articol pot lua încă drumul Sighişoarei, unde îi aşteaptă
Piaţa Cavalerilor, Piaţa Pelerinilor, Piaţa Mercenarilor, Piaţa Trubadurilor,
Piaţa Micilor Cavaleri, Tribuna Marilor Demnitari, Casa Cronicarilor, Turnul
Fierarilor, Drumul Meşteşugarilor, Drumul Menestrelilor şi Actorilor, Drumul
Strămoşilor, Curtea Vrăjitoarelor, Drumul Comedianţilor, Drumul Pelerinilor,
Curtea Gurmanzilor, Tribunalul Cetãţii, Temniţa Condamnaţilor.
Finalul presupune o retragere cu torţe; cetatea va fi
predată în mîinile edililor care vor fi conjuraţi, în mod ludic, să jure că
niciodată nu o vor mai lăsa fără apărare. Noi vom reveni post factum spre a
analiza ce s-a întîmplat din ceea ce s-a anunţat că se va întîmpla.
articol de hipnotizatMishu - Joi, 29 Iulie 2010, 19:35
Nu ştiu ce-ai vazut d-ta de eşti aşa de extaziat. Nimeni dintre organizatori, nu a dat un leu din buzunar, ba dimpotrivă, şi-au umplut buzunarele cu parale câştigate de la oameni dezinformaţi. Ca să-ţi dau un mic detaliu care probabil ţi-a scăpat la faţa locului....
Festivalul a fost organizat de Asociaţia Turistică, o mică mafie locală susţinută de primărie, alcătuită din foşti bişniţari ajunşi acum proprietari de hoteluri şi restaurante. E o afacere toată treaba asta, şi încă una foarte profitabilă.
Sigur, hipnotizat de atmosfera locului n-ai cum să vezi ce se ascunde prin umbră.
Autor: 
Categoria: 
Etichete:
_04060905.jpg "Şcoala Micile Vedete")
RSS Feed
Newsletters