OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In perioada 13-14 iulie, vechiul burg al Sibiului – Capitala Culturala Europeana din acest an – a gazduit, la Facultatea de Litere si Arte a Universitatii „Lucian Blaga“, colocviul Asociatiei de Literatura Generala si Comparata din Romania. Tema deosebit de generoasa, Marile orase si literatura, a atras un mare numar de participanti, iar cel care s-a ocupat de „logistica“ manifestarii, achitindu-se cu bine de dificila misie, a fost poetul si profesorul universitar Dumitru Chioaru.

Citeva zeci de comunicari au fost grupate, de-a lungul celor doua zile de maraton academic, in sase mari sectiuni: „Orasul ca tema culturala“, „Parisul in literatura“, „Orase vest-europene“ (sau, mai bine zis, alte orase vest-europene), „Orasul ca tema literara“, „Mari orase de pretutindeni“, „Orase central si est-europene“. Cei prezenti au venit si ei din orase „de pe intreg cuprinsul tarii“: Sibiu, Bucuresti, Brasov, Craiova, Iasi, Timisoara, Constanta, Ploiesti, Oradea – plus o participanta din Chisinau, Elena Prus. Lista a cuprins profesionisti cu experienta si tineri aspiranti, toate generatiile active fiind reprezentate.

Lucrarile colocviului au fost deschise de catre profesorii Paul Cornea (presedintele ALGCR) si Ilie Gutan (prodecan al Facultatii de Litere si Arte din Sibiu), printre cei care au sustinut comunicari sau „doar“ au moderat mesele rotunde numarindu-se Mircea Anghelescu, Mircea Martin, Ion Pop, Cornel Ungureanu, Alexandru Calinescu, Ilie Gutan, Stefan Borbély, Liviu Papadima, Carmen Musat, Gabriel Cosoveanu, Alexandru Musina, Dumitru Chioaru, Ioan Radu Vacarescu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Laura Mesina, Alexandra Craciun, Andrei Terian, Alice Popescu, Mihaela Cernauti-Gorodetchi, Elena Prus, Alexandra Vrinceanu, Oana Fotache, Adrian Lacatus, Ioan Maris, Marina Cap-Bun, Gabriela Duda, Constantina Buleu, Rodica Grigore, Rodica Ilie, Luminita Corneanu, Mihai Ene, Andrei Simut, Iulia Micu, Corina Gruber, Anca Sirghie, Adelina Farias, Anca Stefan. S-au inregistrat relativ putine absente. Inevitabil, au existat si denivelari: unele comunicari au fost ingust-expozitive, altele – improvizate, iar in citeva cazuri, comparatiile propuse au fost irelevante. Pe ansamblu insa, colocviul a fost un succes nu doar prin seriozitatea, diversitatea si interesul textelor prezentate, generatoare de pasionante dezbateri, ci si prin ideile „generale si comparate“ puse in joc.

Interesanta e lista marilor orase asupra carora s-au „focalizat“ participantii. Numarul 1 ramine Parisul, „Orasul Lumina“ (sase comunicari si jumatate, o alta jumatate fiind adjudecata de Micul Paris in comunicarea Oanei Fotache despre jurnalele Monicai Lovinescu si ale Sandei Stolojan...), urmat de Venetia, New York si Londra (cite trei comunicari), apoi de Moscova, Petersburg, Tokyo, Roma, Viena si Praga (cite una). Pe post de bonus – orase imaginare ca „banulescianul“ Metopolis (discutat de Ioan Radu Vacarescu), orase reale transfigurate in scrieri pentru copii si rafinati (incitanta si controversata comunicare a Mihaelei Cernauti-Gorodetchi), Polisul elin (in excelenta abordare antropologica a lui Stefan Borbély). Bref, o intreaga geografie urbana real-imaginara, care m-a facut sa regret lipsa unei comunicari a profesorului Cornel Ungureanu... Am simtit, de asemenea, lipsa din peisaj a Iasiului si, mai ales, a Bucurestiului – prezent totusi, partial, in comunicarea Oanei Fotache si in studiul imagologic al profesorului Mircea Anghelescu despre calatoriile scriitorilor romani prin orasele Europei.

Singurele orase romanesti „cartografiate“ de participanti au fost Sibiul (fostul burg sasesc Hermannstadt fiind evocat in textul lui Ilie Gutan despre „complexele provinciei si fascinatia urbanului“ la intelectualii romani sibieni sau in excursul lui Dumitru Chioaru despre Sibiul „cerchistilor“) si Brasovul (v. incitanta comunicare a lui Andrei Bodiu despre orasul „cosmopolit“ al poetului exilat Stefan Baciu). Am urmarit cu interes si un proiect de cercetare al Laurei Mesina despre spiritul comunitar premodern, pornind de la sursele gindirii politice europene in Evul Mediu si Renastere. Imaginea orasului in „romanul ekphrastic“ (o stimulativa propunere conceptuala a Alexandrei Vrinceanu), Venetia ca „oras imposibil“ (intr-un text subtil prezentat de Alexandra Craciun), o patrunzatoare radiografie psihoculturala a Moscovei lui Andrei Platonov (propusa de Alice Popescu), riguroasa analiza a lui Andrei Terian referitoare la romanul Petersburg al lui Andrei Belii (privit prin „viziera“ lui Derrida), imaginile Parisului avangardist al lui Ilarie Voronca (Ion Pop), ale Parisului proustian (Al. Calinescu) sau „conspirativ-francmasonic“ la Dumas si Balzac (Constantina Buleu) au fost alte excursuri demne de atentie.

Comunicarile despre rural si urban in poezia moderna si in cea „optzecista“ (propuse de Mircea Martin, Alexandru Musina si Romulus Bucur) au contribuit suplimentar la developarea unor observatii „comparatistice“ relevante: modernitatea poetica a fost, adeseori, sceptica fata de citadinizare, iar postmodernii autohtoni se dovedesc a fi mult mai entuziasti sub acest aspect decit cei occidentali – probabil din nevoia emanciparii de sub tutela ruralismului „provincial“. Totodata, integrarea in orasul „real“ genereaza de multe ori angoasa sau indiferenta, in vreme ce orasul „imaginar“ – rivnit, pierdut sau visat – produce atasament.
Spiritul critic si lupta de idei au asigurat sarea si piperul dezbaterilor, reciproc imbogatitoare. Si n-am spus nimic despre discutiile informale si peripatetizarile post festum ale protagonistilor printr-un Sibiu care s-a dovedit a fi (cum altfel?) o gazda primitoare, distinsa si eleganta...

in seara de vineri, 13 iunie, un juriu alcatuit din Paul Cornea, Mircea Anghelescu, Mircea Martin, Alexandru Calinescu, Cornel Ungureanu, Dumitru Chioaru, Liviu Papadima, Alexandru Musina, Gabriel Cosoveanu si Paul Cernat (ultimul – suplinind-o pe Carmen Musat) a hotarit, dupa lungi deliberari facute publice in ziua urmatoare, sa acorde premiile anuale pentru comparatistica si teoria literaturii volumelor Sensuri ale perfectiunii de Ioana Bot – la Teorie si La Réhabilitation du rêve... de Ion Pop – la Comparatistica. O carte dificila, laborioasa, de poetica „retro“ a poeziei cu forma fixa si o antologie a avangardei romanesti intrata in premiera pe piata franceza... Ca presedinte, profesorul Paul Cornea si-a „recuzat“ din start de la premiere volumul Interpretare si rationalitate, iar Ion Pop – aflat pe lista nominalizatilor – nu a luat parte la jurizare. in premiera, Asociatia a hotarit sa acorde si un premiu pentru debut in Comparatistica sau Teorie Literara, cistigatorul primei editii fiind desemnat Adrian Tudurachi, cu volumul Destinul precar al ideilor literare. Dupa cum se vede, Clujul si-a adjudecat toate premiile, in conditiile in care nici un membru al juriului nu era clujean! Au mai intrat in competitie si alte lucrari valoroase, precum De la arhetip la anarhetip de Corin Braga si Canon, canonic de Cosana Nicolae, dar prima a iesit din „calcule“, intrucit autorul ei a cistigat anul trecut un premiu, iar juriul a hotarit ca un cistigator sa nu poata primi trei ani la rind trofeul. Semnificativ e faptul ca, daca la Teorie „recolta“ s-a dovedit suficienta, comparatistica a fost, editorial vorbind, in suferinta. Dimpotriva, in comunicarile prezentate, ea si-a adjudecat – prin forta...

subiectului – partea leului.
Sedinta finala a Asociatiei a inceput printr-un moment de reculegere, in memoria unui mult regretat coleg si prieten: Gheorghe Craciun. Discutiile aflate pe ordinea de zi si propunerile aferente au creat, si de aceasta data, emulatie. Pacat ca nu s-a gasit inca o formula prin care Asociatia sa-si poata edita o revista proprie cu periodicitate regulata. O certitudine: urmatoarea gazda a colocviului va fi Iasiul, alt loc incarcat de memorie culturala...