OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Cu prilejul aniversarii a 20 de ani de la infiintarea sindicatului liber polonez Solidaritatea, fostul presedinte al Poloniei, Lech Walesa (n. 1943), a fost invitat la Berlin. Aici ex-liderul sindical si ex-presedintele Poloniei a tinut o conferinta la Muzeul zidului – asa-numita Casa de la Checkpoint Charlie, situata in imediata apropiere a locului unde s-a ridicat in trecut zidul despartitor.
In fata publicului german, fostul lider sindical a evocat lupta muncitorilor impotriva comunismului.
La prabusirea comunismului au contribuit, potrivit lui Walesa, trei elemente principale: alegerea unui Papa din Polonia, fermitatea sindicatului Solidaritatea si atmosfera politica prielnica schimbarilor, pe care a facilitat-o fostul presedinte rus, Boris Eltin. Daca Gorbaciov ar fi avut succes cu Perestroika si Glasnost-ul, a mai spus Walesa, atunci ar fi avut loc o renastere a comunismului.

Potrivit ex-presedintelui polonez, unitatea Germaniei s-a conturat in urma cu 20 de ani la Gdansk, unde muncitorii de pe platforma santierului naval au declansat lupta lor nonviolenta impotriva sistemului comunist.
Intr-o conferinta de presa organizata tot la Berlin, laureatul premiului Nobel pentru Pace, Lech Walesa, s-a referit si la unele aspecte ale politicii interne poloneze. Destramarea coalitiei guvernamentale de la Varsovia nu este o piedica pentru integrarea Poloniei in Uniunea Europeana, a spus fostul presedinte. „Faptul ca la noi conduce acum un guvern minoritar nu reprezinta o problema atit de mare precum problemele (legate de extindere) pe care va trebui in viitor sa le rezolve Uniunea Europeana“.
Walesa, care a fost presedintele tarii intre anii 1990 si 1995, a asistat in perioada mandatului sau la scindarea sindicatului Solidaritatea. Din fractiunile sindicatului, care il contesta pe Walesa ca politician, s-au format 3 grupari: Actiunea electorala Solidaritatea (AWS – care este cel mai important partid de guvernamint si care l-a desemnat pe Marian Krzaklewski pentru candidatura la functia de presedinte al tarii), Renasterea Poloniei (ROP) si Uniunea Liberala pentru Libertate (UW). In anul 1997, Walesa fondeaza Partidul Democratiei Crestine a celei de-a III-a Republici Poloneze (CH-D III. RP). In numele acestui partid, Walesa va candida la functia de presedinte.
Dupa conferinta de la Berlin, fostul presedinte al Poloniei ne-a acordat un interviu. La realizarea interviului a participat, ca translatoare din poloneza, publicista Joanna Wiórkiewicz. O versiune germana a interviului a fost realizata de Barbara Oertel, redactor la cotidianul berlinez Die Tageszeitung (Taz).
Pornind de la ultimele sondaje din Polonia, din care rezulta ca polonezii sint multumiti de actualul presedinte, Alexander Kwasniewski, l-am intrebat pe Lech Walesa de ce s-a hotarit sa candideze din nou in aceasta toamna pentru functia de presedinte.


N-as spune ca polonezii sint multumiti. Oamenii platesc un pret foarte mare pentru reformele actuale. Responsabilitatea pentru aceste costuri enorme ii revine blocului postcomunist. Actualul guvern, care trebuie sa reconstruiasca acest stat, a preluat aceste costuri. Din partea concetatenilor mei am inregistrat ecouri foarte pozitive. Mi s-a conferit titlul „Omul secolului 20“, ceea ce ma onoreaza. Sigur, m-au si pedepsit si am fost criticat de multe ori. Dar asta s-a intimplat numai din pricina faptului ca sint un luptator. Astazi politicienii prefera sa-si maguleasca electoratul. Eu nu vreau sa cistig bunavointa nimanui prin lingusire. De aceea nici nu voi lasa pe altcineva sa ocupe acest loc.

Fata de adversarul dvs. Kwasniewski, dvs. ce-i oferiti electoratului polonez?

In aceasta lume conteaza trei lucruri: forta militara, forta economica a statului si argumentele bune. Alexander Kwasniewski nu are nici unul din aceste trei lucruri. Inaintea incheierii mandatului sau prezidential, statul polonez nu este o forta nici din punct de vedere militar, nici din punct de vedere economic. Kwasniewski nu este altceva decit un comunist reciclat, care astazi afirma una, iar miine face exact altceva. Nici eu nu dispun de primele doua lucruri, dar eu am argumente. Cel mai convingator argument de care dispun este faptul ca am invins comunismul. Nimeni nu poate contesta acest lucru, fiindca el corespunde realitatilor istorice. In afara de asta, am citeva idei care ar trebui negociate cu Occidentul, si anume idei privind asigurarea in lume a unui loc potrivit pentru Polonia. In acest context vreau sa dau numai un singur exemplu: propun un nou plan Marshall pentru fostele state comuniste.

V-ati gindit la modalitatile de finantare si ati discutat deja cu politicienii occidentali despre acest nou plan Marshall?

Nu este vorba despre un sprijin direct, ci despre o politica inteleapta de investitii. Inteleg prin „sprijin direct“ sumele acordate Rusiei. Aceste sume se scurg in canale negre. Pentru a preintimpina asa ceva, propun ca firme competente din Occident sa primeasca acesti bani cu scopul de a face investitii in tarile din Est. Aceste firme garanteaza, prin numele lor, ca vor administra banii corect. Ambele parti vor profita de aceasta chestiune. Ideea este atit de simpla, incit ma mir ca pina acum nimeni nu s-a gindit la asa ceva. Le-am expus deja aceasta idee mai multor politicieni din Occident. Mai ales unor experti economici. Nu am intilnit pe nimeni care sa nu fi fost de acord cu mine.

Ce parere aveti dvs. de faptul ca in Occident exista inca destule rezerve in ceea ce priveste aderarea Poloniei la Uniunea Europeana?

Existenta acestor rezerve este fireasca. Toate aceste probleme, insa, trebuie privite si dintr-o alta perspectiva. Evolutia tehnicii determina si dezvoltarea organizatiilor statale. In perioada cind mai existau cai si motociclete, am fondat statul national polonez. Acum, in perioada Internetului, trebuie sa construim structuri transfrontaliere. Totul trebuie planificat. Altfel, exista riscul izbucnirii unor confruntari politice si economice. Am impus, de pilda, libera circulatie a oamenilor, dar nu ne-am gindit la mijloacele prin care sa stopam imigratia din Asia sau Africa. Daca China si-ar deschide frontierele, in cel mai scurt timp s-ar afla un miliard de chinezi in fata portilor Germaniei. Ce-ar face atunci germanii? Ar crea din nou un stat national? Ar trebui sa desavirsim cit mai repede o Europa unita care poate rezista provocarilor viitorului. Daca nu vom gasi solutii comune, viitorul Europei va fi periclitat.

O Europa unificata pe baza proiectului actual inseamna, pe undeva, si o noua „cortina de fier“ ridicata la frontierele rasaritene.

Asistam, intr-adevar, la ridicarea unei noi cortine de fier. Dar o facem cu neindeminare. Acolo unde pina de curind polonezii au facut comert, permitem sa se stabileasca mari firme comerciale germane. Vad in aceasta chestiune o contradictie. Europa occidentala cere Poloniei sa-si modernizeze economia. Dar in acelasi timp, nu ni se cumpara produsele. In schimb, ne ocupa pietele din Rasarit. Este o chestiune inadmisibila si o grava eroare politica. Astazi marile firme mai incaseaza cistiguri mari, dar miine toate partile vor avea de platit pretul politic.

Tatal dvs. a murit in urma internarii intr-un lagar nazist. Dupa lungi tergiversari, muncitorii silnici din Germania nazista vor primi despagubiri.

Prin aceasta masura se vor compensa, macar partial, nedreptatile trecutului. Este trist ca acest ajutor vine atit de tirziu. Mai ales pentru oamenii care traverseaza tranzitia. Acesti oameni sint obositi si tocmai de aceea au nevoie de ajutor. Aceasta generatie va administra cu prudenta banii primiti si nu va cheltui intreaga suma. Tinerii ar cheltui totul imediat. Acum acesti bani vor fi depusi si se vor inmulti, ceea ce va fi folositor pentru intreaga Europa.

Dle Walesa, va multumesc pentru acest interviu.


Prezentare si interviu de
William TOTOK