OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Se obisnuieste ca toamna sa se numere bobocii, iar la fiecare inceput de an sa se faca bilanturi. Daca primul e un obicei consfintit prin traditie, celalalt gest e pragmatic si modern. A mai trecut un an si, desi mi-e la fel de greu – de regula – sa ma uit inapoi pe cit imi e sa fac pronosticuri, consider ca e onest si tine de continuitate sa incerc o privire de ansamblu asupra aparitiilor editoriale.

Mai mult chiar decit 2006, anul care tocmai a trecut arata un peisaj de normalitate, in care editurile importante, consolidate, isi continua directiile si colectiile: Polirom – „Ego.Proza“; „Biblioteca Polirom“, cu seria de autor Ernest Hemingway; Cartea Romaneasca, cu cele trei serii consistente ale ei, de poezie, proza, critica si istorie literara, asupra carora voi reveni (semnalez en passant un mic roman de debut promitator, desi cumva scindat: Cosmin Perta, intimplari la marginea lumii. Aventurile lui Axinte Abramovici Papadopulos in pustie); Curtea Veche, cu colectia „Constelatii“, initiata si coordonata de Vladimir Tismaneanu, cuprinzind carti de referinta, de istorie, sociologie si politologie; dar si cu seria de autor Orhan Pamuk; Humanitas, cu colectia „Raftul Denisei“, colectia de „Proza“ romaneasca, in care a aparut, in opinia mea, cel mai interesant debut al lui 2007, Carte de colorat pentru orbi a Mariei Ellis (o scriitura halucinanta, folclorica, originala in peisajul literar), dar si carti noi ale unor prozatori consacrati ai literaturii contemporane, cum e Noaptea lui Iuda a lui Dan Stanca.

Dintre edituri, intrarea in scena cea mai spectaculoasa a avut-o in 2007 Editura Art, cu ale sale colectii („Carti cardinale“, „Demonul teoriei“, „Fictiune si artilerie“ etc.) si cu o prezentare grafica de inalta tinuta (a scos pe piata anul trecut titluri esentiale, precum Minima Moralia de Theodor W. Adorno, Regulile artei de Pierre Bourdieu sau Canonul occidental de Harold Bloom). in acest peisaj de normalitate, de care vorbeam, nu mai e loc de regret sau deceptii, ci in mare parte de consemnari pozitive si calme de titluri si noi aparitii si in genere de o dificultate crescinda (ceea ce e, pina la urma, un lucru bun, caci largeste oferta) de monitorizare a tuturor aparitiilor. Debuturi spectaculoase in proza si poezie nu au fost in 2007, spre deosebire de 2006, si cred ca evenimentul editorial al anului incheiat ramine aparitia Aripii drepte a Orbitorului – carte controversata, care a stirnit dispute, dar care incheie monumental un roman de peste 1000 de pagini, cum putine exista in traditia literara romaneasca.

Ar fi de notat cronicile foarte bune pe care le-a avut aparitia in limba germana a primului volum din Orbitor, alaturi de intrebarea legitima privitoare la ceea ce va urma in literatura lui Mircea Cartarescu, care si-a dus practic pina la ultimele consecinte doua proiecte, cel poetic (cu Levantul), si cel prozastic.
Printre titlurile de proza importante aparute in 2007 se numara: Asediul Vienei de Horia Ursu (Editura Cartea Romaneasca), Cine adoarme ultimul de Bogdan Popescu (Editura Polirom), Luminare de Ioan Lacusta (Editura Polirom), Teza de doctorat al lui Caius Dobrescu (Editura Polirom), Sint o baba comunista al lui Dan Lungu (carte scrisa in urma succesului pe care l-a avut in Franta cu Raiul gainilor/Le Paradis des poules; Editura Polirom), Ora lanti de Mircea Daneliuc, dar si „noul val basarabean“ (care a primit deja, dupa cum se vede, un nume si statutul de fenomen in plina desfasurare), care include numele unor: Stefan Bastovoi, Iulian Ciocan, Alexandru Vakulovski sau Calin Ciobotari. La poezie: Serban Foarta – Cartea Psalmilor (Editura Brumar), Ruxandra Cesereanu, Andrei Codrescu – Submarinul iertat (Editura Brumar), O. Nimigean – Nicolina blues (Cartea Romaneasca), Nichita Danilov – Centura de castitate (Editura Cartea romaneasca), Marius Ianus – Strumfii afara din fabrica! (Editura Cartea Romaneasca).

Sectiunea unde au aparut anul acesta cartile cele mai spectaculoase este aceea de eseu/critica si istorie literara. Pe de o parte, e vorba de critici literari si cercetatori consacrati, care au scos volume noi: printre ei se afla Mihai Dinu Gheorghiu cu Intelectualii in cimpul puterii (Editura Polirom), Cornel Ungureanu cu Istoria secreta a literaturii romane (Editura Aula), Liviu Papadima: Mai are timpul rabdare. Studii si eseuri de istorie si critica literara (Editura Curtea Veche), Dan C. Mihailescu: Literatura romana in postceausism, Vol III, Eseistica. Piata ideilor politico-literare (Editura Polirom).
La categoria eseu, e de semnalat si Alexandru Musina, Scrisorile unui geniu balnear (Epistolarul de la Olanesti II), Editura Aula (un volum nonconformist, plin de adevaruri despre lumea scriitoriceasca, spuse nonsalant de „bufonul regelui“, dar si inegal stilistic si pe alocuri amatoristic).

Pe de alta parte, o serie importanta de tineri universitari si-au incheiat doctoratele, din care au scos carti solide sau au scris pur si simplu studii de specialitate, de competenta si rafinament critic. Categoria are destule titluri si reprezinta sectorul literar cel mai realizat in 2007: Avangarda romaneasca si complexul periferiei, Editura Cartea Romaneasca (dar si Contimporanul: istoria unei reviste de avangarda, Editura Fundatiei Culturale Romane) de Paul Cernat, Ibraileanu. O teorie a personalitatii (Cartea Romaneasca) de Antonio Patras, Mateiu I. Caragiale. Fizionomii decadente (Editura Fundatiei Culturale Romane) de Angelo Mitchievici, Corpul in imaginarul virtual (Editura Polirom) de Lucia Simona Dinescu, Labirintul de oglinzi. Repere pentru o poetica a metatranzitivitatii (Editura Polirom) de Catrinel Popa, Mircea Ivanescu. Poezia discretiei absolute (Editura Vinea) de Radu Vancu, Alexandra Tomita, O istorie „glorioasa“. Dosarul protocronismului romanesc (Cartea Romaneasca), Viata ca film porno. Protocoalele Lacan (Editura Aula) de Alex. Cistelecan.
La capitolul publicistica, alte aparitii notabile, la Editura Polirom, printre care: Mircea Vasilescu, Europa dumitale, Eugen Istodor, Cartea vietii mele, Dumitru Tepeneag, Capitalism de cumetrie s.a.

E imposibil de ignorat succesul de public pe care l-au avut la lansarile de la Gaudeamus cartile lui Gabriel Liiceanu, Despre seductie, si Horia-Roman Patapievici, Despre idei si blocaje: doua eseuri cvasilaconice, dar „esentiale“, in stilul cu care ne-au obisnuit cei doi intelectuali elitisti-vedeta, inconjurati de un prestigiu simbolic considerabil. Tot la Editura Humanitas, a fost reeditat ciclul Ingeniosul bine temperat de M. H. Simionescu, Ioana Parvulescu a publicat Caragiale in tara Miticilor. De sapte ori Caragiale, iar Sorin Lavric a scos Noica si Miscarea Legionara. Iar Marius Chivu a coordonat un volum simpatic si evocator, Cartea cu bunici, ce reuneste texte semnate de scriitori talentati. Tot in lista cartilor simpatice si de citit oriunde sta si volumul aparut la Editura Trei, Povesti erotice romanesti (antologie colectiva de proza scurta).

Tot la Humanitas a fost editat un album al Bucurestilor de altadata (dar si de astazi) – in sirul de astfel de evenimente editoriale, destul de numeroase, ale anului – Strazi vechi din Bucurestiul de azi de Alexandru Ofrim (cu fotografii de Catalin D. Constantin).
La nivelul asteptarilor – in loc de concluzie – imi vin acum doua lucruri: pe de o parte, mi-ar placea polemicile civilizate (o confruntare argumentata intre stinga si dreapta intelectuala?), pentru ca stim cu totii ca taberele, directiile literar-culturale sint deja formate, „grupuletele“ sint active, dar se pricep de cele mai multe ori sa loveasca sub centura. Si pe de alta, jumatate in gluma, jumatate in serios, ma intorc la Calinescu, gindindu-ma la un fel de nou „clasicism“, la niste romane-lumi, de mare suflu, in locul editarilor rapide sau debuturilor la repezeala.