OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Autorul proiectului: Krzysztof Czyzewski

Co-organizatori: Fundatia Borderland, Centrul „Borderland of arts, cultures and nations“, Ministerul Culturii si Artei, Consiliul European, Fundatia Soros.

Durata proiectului: 1998-2000.

Ideea proiectului:
„Undeva/ la incrucisarile Timpului/ Trebuie sa existe/ Café Europa.../ Pe cine ai putea intilni acolo/ decit... pe toti?“ (Tadeusz Kantor)


O cafenea literara

Punctul de pornire al acestei initiative a fost ideea infiintarii unei cafenele literare. Doar atit. Dar una veritabila. Sa-i spunem Café Europa, cum a fost initial in Chernovtsy, Sarajevo, Viena ori Paris. Mai tirziu, Tadeusz Kantor a scris textul intitulat Café Europa care merita sa fie luat in seama. Ideea este de a avea un loc in care oamenii sa se intilneasca intr-o atmosfera placuta, pentru dezbateri si controverse pe marginea unor aspecte artistice si ideologice.
Cafenelele literare au contribuit in mare masura la dezvoltarea vietii culturale in secolul XIX si la inceputul secolului XX. Astazi, ele sint pe cale de disparitie. Cu toate acestea, se simte nevoia unor locuri care sa motiveze grupurile artistice, sa permita organizarea unor manifestari artistice si sa dea o sansa dezbaterilor ideologice si contactelor directe intre artisti. Mie, cel putin, mi se pare ca pe masura ce ne apropiem de sfirsitul secolului si cu cit tehnologia moderna de comunicare isi exercita mai mult puterea asupra noastra, cu atit mai tare tinjim dupa o cafenea literara, fie ea si plina de fum, si agitata, dar confortabila si plina de viata.

Cracovia

Unde ar putea fi infiintata o cafenea literara care sa raspunda provocarii timpurilor moderne? In Cracovia, fireste. Traditia in sine ne poate mesmeriza, traditia cafenelelor elegante: Jama Michalika, Krzysztofory, Piwnica Pod Baranami... Mai mult, Cracovia a fost ales unul dintre orasele culturale europene ale anului 2000. Asadar, Cracovia nu se poate multumi doar sa fie scena unor realizari culturale si artistice magnifice, ci trebuie sa fie si punctul in care se intersecteaza diferite tendinte si valori, in care noi teritorii sint strabatute prin dezbateri si prin lansarea unor idei noi. Exista, asadar, si nevoia unor spatii care sa favorizeze intilnirile. Spatii diverse. Vreau sa spun incaperi in care poti gasi o atmosfera relaxanta, creativa. Cu ocazia sarbatorii „Cracovia 2000“, nu ar fi in avantajul orasului – care este o mare arena publica – doar sa gazduiasca evenimente de mare amploare, nume importante si mari reprezentatii. E nevoie ca orasul sa se dezvolte si in mod creator, iar Café Europa va contribui cu siguranta la aceasta.

Central-europenii

Cine ar trebui sa gazduiasca Café Europa? Gazdele din Cracovia ar trebui insotite de straini – nu doar din Polonia, ci din intreaga Europa Centrala. Acestia ar fi oameni pentru care Cracovia reprezinta un important punct de referinta atit in ceea ce priveste experientele istorice, cit si asociatiile culturale, care doresc sa isi lege viitorul artistic de cel al Cracoviei, ca oras central-european, unul dintre centrele de civilizatie incipenta din aceasta parte a Europei. Asteptarile lor, ca si sarcina lor, ar fi ca orasul Cracovia sa devina mijlocul prin care ei sa-si prezinte cautarile creatoare, sa-si exprime opiniile cuturale si sa inceapa un dialog cu Europa si cu intreaga lume. Astfel, lumea cafenelei va fi alcatuita din cetateni central-europeni, care sint central-europeni nu doar prin locul de nastere sau de convietuire, ci, mult mai important, – prin legaturile lor spirituale si prin experienta. Aceasta in primul rind.

In al doilea rind, ei trebuie sa fie artisti eminenti, in special poeti, care sint, de asemenea, implicati in serioase dezbateri publice si initiative culturale, care au scris eseuri si manifeste artistice ori sint liderii unor reviste sau grupari literare. Ei nu vor participa doar la propriile prezentari literare, ci vor stimula si viata culturala a cafenelei.
In al treilea rind, ei vor apartine aceleiasi generatii, fiind nascuti spre sfirsitul anilor ’50 si inceputul anilor ’60 (ceea ce nu exclude existenta unui loc in cafenea pentru „batrinii“ maestri, dar si pentru tinerii si foarte tinerii artisti si poeti invitati sa-si sustina punctul de vedere). Ma gindesc la acei artisti pentru care provincia este cea care conteaza; care traiesc acolo in cautarea propriei identitati. Aceasta conditie nu este deloc usoara, cita vreme ei vin, de cele mai multe ori, din locuri cu o traditie multiculturala, cu o istorie complicata, unde fobiile nationaliste si comuniste ale acestui secol si-au pus amprenta, devastind si distrugind tesutul civilizatiei. Acesta este bagajul lor artistic – pe care ei insisi il ridiculizeaza si il delimiteaza –, dar unul cistigat pentru toata viata. Ei sint pregatiti sa lanseze o provocare Europei. Pe care nu doresc sa o adopte, ci sa o creeze si sa o schimbe. In opinia lor, realitatea europeana si-a pierdut de mult statu quo-ul care cindva ar fi putut fi adoptat intr-o forma neschimbata.

Europa

Desigur, vreau sa spun intreaga Europa, care este una singura si in statu nascendi. Central-europenismul reprezinta doar o aroma locala care merita sa fie descoperita si inteleasa inainte de a deveni o pacoste. Acesta este unul dintre posibilele puncte de pornire ale unui dialog care ar trebui sa se desfasoare in multe locuri (de exemplu, in intreaga retea de orase culturale europene) si ar trebui sa puna fata in fata diferite „arome locale“.
Modul in care acestea ar putea fi reunite pentru a crea un intreg european este descris de Tadeusz Kantor in textul urmator:
„Gasesc foarte naive –/ acele tendinte populare de a diviza Europa in/ Vest si Est./ Europa este indivizibila. Europa culturii/ In biografia mea, absorbirea pasionata a/ cunostintelor despre Bauhaus a fost acompaniata de nemiloasa/ exterminare de catre nazisti a Apostolilor/ Abstractiunii./ In 1938 reprezentatia mea de marionete/ avindu-si originea in Bauhaus – Moartea lui Tintageles/ de Maeterlinck amintea de Requiem./ In 1942 cind eram ocupat cu pregatirea piesei/ Balladyna eram gata sa-mi marturisesc pacatele simboliste chiar in fata/ confesionalului constructivistilor/ rusi – aproape in timpul in care/ calaii lui Stalin il omorau pe Vsevolod Meyerhold – si o data cu el/ si pe alti poeti si artisti…/ Pe cei mai mari./ Toti au fost ucisi pentru Spiritul Culturii Europene./ Exista o singura Europa!

Colaboratori

Lista colaboratorilor ii va include, printre altii, pe: Jurij Andruchowycz (Stanislawów), Magda Carneci (Bucuresti), Krzysztof Czyzewski (Sejny), Ales Debeljak (Ljubljana), Ferida Durakovi´c (Sarajevo), Aleksandra Jacovskyte (Vilnius), Pawel Huelle (Gdansk), Marzanna B. Kielar (Varsovia), Zbigniew Machej (Cieszyn-Cracovia), Christopher Merrill (Worcester), Andrzej Sosnowski (Varsovia). Mai multe informatii despre biografiile artistice ale colaboratorilor pot fi gasite intr-un apendice.
Sarcina colaboratorilor va consta in: stabilirea programului artistic si ideologic de la Café Europa prin texte scrise special pentru aceste intilniri de dezbateri deschise si de exprimare a unor puncte de vedere artistice si ideologice manifeste; participarea la seminarii de lucru; stabilirea de contacte cu grupuri artistice din celelalte orase europene; pregatirea intilnirilor de la cafenea; deplasarea ca reprezentanti ai cafenelei la intilniri din diferite locuri din Europa; colaborarea ca autori si editori la publicatiile proiectate de Café Europa. Dincolo de aceasta, fiecare colaborator va fi cel putin o data gazda pentru Café Europa, propunind programul sau particular de activitati.

Gladiolus Tavernalis

Acesta a fost numele nascocit cindva de Adolf Nowaczynski, un publicist si dramaturg din Cracovia, pentru scriitorii si artistii de cafenea. Acest titlu va fi acordat acelor colaboratori ai Café-ului care se disting ca maestri, sau colegilor pretuiti in mod deosebit care sint gata sa participe la viata cafenelei in cele mai variate moduri si cu o mare implicare personala.
In anul 2000, Café Europa va conferi acest titlu unui numar de douasprezece personalitati artistice eminente din intreaga lume. Fiecare dintre acestia va fi gazda cafenelei in 2000. Fiecare dintre acestia va veni la Cracovia pentru citeva zile pentru a propune un subiect care apoi va fi dezbatut la cafenea timp de aproape o luna de zile. Fiecare va scrie un text despre subiectul propus, care va fi apoi publicat intr-un mic volum separat (unul din cele 12 volume ale unei serii bibliofile).

Meniul Café Europa

Cafeneaua va incerca sa-si construiasca un stil propriu in ceea ce priveste pregatirea si conducerea intilnirilor, un design propriu, o publicatie cu estetici proprii si un gust personal. Aceasta va contine o diversitate de forme propuse oaspetilor cafenelei: prezentari literare, discutii, intilniri, sarbatori muzicale, vernisaje, prezentari de film, manifestari ale unor grupuri artistice, intilniri cu maestrii, reprezentantii de teatru si cabaret.
Cafeneaua va oferi o multitudine de periodice literare si artistice in diferite limbi.
In plus, Café Europa ar trebui sa aiba publicatii proprii ca: periodice literar-artistice, carti de arta si literatura, propria pagina pe Internet.

Constelatia Café Europa

Prin spiritul si structura sa, Café Europa va trebui sa fie o cafenea in miscare, prezenta si in alte orase europene. Toate acestea vor duce la: calatoriile mentionate anterior, stabilirea contactelor cu cercuri similare, proiecte similare initiate si in alte orase, organizarea de intilniri si discutii, cooperarea in domeniul traducerilor, publicarii si expozitiilor. O alta posibilitate este intemeierea unei constelatii de periodice artistico-literare ce vor prezenta in mod consistent activitatea artistica a cafenelei (citeva periodice de la Salzburg, Vilnius, Budapesta, Minsk si Lvov). O alta posibilitate ar fi scrierea unor scenarii de film si cooperarea in productia de filme ce vor fi prezentate apoi in diferite tari.