OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Configuratia puterii si a Parlamentului din Romania, rezultata din recentele alegeri, este examinata cu atentie in cancelariile diplomatice ale lumii. Ele sint dispuse sa dea noilor guvernanti sansa de a-si demonstra vointa si capacitatea de a implementa un program eficace de reforme si a asigura o continuitate a cursului pro-occidental al politicii externe romanesti. Acesta este sensul declaratiilor care se fac in diverse capitale si al mesajelor de felicitare pe care noul presedinte le primeste. O citire atenta a acestor declaratii si mesaje evidentiaza o tentativa de a stabili o lista de repere in functie de care performanta noilor guvernanti va fi judecata: aderarea la conceptele occidentale de democratie, demonstrarea unei vointe reale de a efectua reformele economice indispensabile, evidentierea unei coincidente de interese si valori, mentinerea unui climat de armonie interetnica. Combinate cu ceea ce auzim in discutii particulare cu exponenti ai unor puteri straine, formularea unor asemenea repere indica atit persistenta unei anume nesigurante si chiar a unor dubii in privinta inclinatiilor noilor guvernanti, cit si speranta ca ei vor intelege imperativele momentului.
Exista, in mod vadit, un sentiment de usurare ca liderul extremist Vadim Tudor a fost infrint categoric in al doilea tur al alegerilor prezidentiale, dar faptul ca el a fost in masura sa obtina sprijinul unei treimi din votantii de la 10 decembrie ramine un motiv de preocupare. Acest element staruitor nu poate sa nu figureze in analizele lor, atunci cind e vorba de a face o evaluare a Romaniei ca un candidat pentru integrare in Uniunea Europeana sau NATO. Prezenta unui politician ultranationalist si xenofob nu este in sine ceva neobisnuit; asemenea specimene evolueaza la periferia vietii politice din mai toate tarile europene.

Cind acest politician se insinueaza in zona centrala a arenei politice si devine al doilea personaj ca popularitate in rindul electoratului, atunci se pun in functiune semnalele de alarma. El nu si-a cucerit trofeul de aceasta data, dar pastreaza oare o sansa in viitor? Este prea devreme pentru un raspuns categoric. S-ar putea prea bine ca ascensiunea sa vertiginoasa sa fi fost un foc de paie ce se va stinge repede.
Rapiditatea cu care au crescut, in numai citeva saptamini, sansele sale electorale ar parea sa indice mai curind o atractie subita pentru un personaj bizar si diferit de ceilalti candidati, decit o aderenta deliberata la ideile sale. In acelasi sens ar pleda si observatia sociologilor ca dezbaterile televizate au jucat un rol decisiv in determinarea optiunii celor care au votat cu Vadim Tudor.

Pe de alta parte, nu se pot ignora imprejurarile socio-economice care au favorizat aceasta ascensiune a extremismului si care vor continua sa prevaleze inca o buna bucata de vreme. Din pozitia de principal partid al opozitiei, PRM-ul ar putea fi in masura sa puna in valoare dificultatile inevitabile pe care guvernarea din urmatorii patru ani le va intimpina, fie ca va alege sa incetineasca reforma, fie ca va opta pentru o accelerare a ei. In eventualitatea probabila ca partidele democratice din opozitie vor coopera cu PDSR-ul pentru a asigura o majoritate parlamentara in masura sa adopte legislatiile necesare sau chiar in vreo alianta structurata prin acord, PRM-ul va ramine singura formatiune perceputa a fi total in opozitie si deci potential unicul beneficiar al eventualelor neimpliniri ale guvernului. Aceasta imprejurare lasa deschisa eventualitatea unei ascensiuni continue a extremismului si pericolul apropierii sale de putere. Unii observatori pesimisti din strainatate chiar avertizeaza asupra unui asemenea curs pe care nu il exclud. Dar, pentru moment, toate acestea ramin speculatii. Se pot intimpla multe care sa erodeze atractia extremismului in rindul electoratului, mai ales daca fortele democratice continua sa perceapa pericolul cu acuitatea ce se impune si actioneaza in consecinta.

Din perspectiva unui observator intors zilele trecute dintr-o calatorie la Washington, strainatatea apare a fi in expectativa in privinta Romaniei. Este important ca mesaje din Bucuresti sa fie clare, fara ambiguitati, sustinute de fapte si rapide. Pina acum, lucrurile au evoluat destul de bine. Mesajele trebuie, insa, urmate de fapte.
Ragazul pe care il au noii guvernanti pentru a sterge eventualele dubii si a-si construi o imagine credibila in strainatate (dar si in interior) este scurt. Daca ei reusesc rapid sa convinga tara si lumea ca sint pe calea cea buna, ca au lasat in urma mirajul populismului si au luat taurul reformelor de coarne, atunci atentia se va concentra asupra lor si mai putin asupra primejdiei extremismului. Daca vor fi perceputi a tergiversa si a opera cu ambiguitati sau retineri doctrinare, imaginea se va complica in mod considerabil.

Praga

(Text transmis la Radio Europa Libera)