1. Cred, in primul rind, in necesitatea unei comisii de selectie onesta, decenta si competenta in aprecierea proiectelor de film. O comisie in a carei componenta sa se regaseasca atit profesionisti ai unor filme de succes realizate in ultimii ani (si care evident sa nu aiba proiecte in concurs), critici de film, cit si reprezentanti calificati ai cinefiliei din alte domenii artistic-culturale, din societatea civila, persoane cu un prestigiu moral indiscutabil si cu un fler dezinteresat si dovedit pentru domeniul nostru, care sint convins ca vor putea decanta cu seriozitate un scenariu bun de unul prost sau o premiza de lucru valida de una sortita esecului previzibil.
Ca atare, ar fi cazul ca un nou concurs de proiecte cinematografice sa tina cont de rezultatele catastrofale ale precedentelor sesiuni, precum si de scandalurile pe care acestea le-au generat.
S-au promovat si finantat din bani publici prea multe subproduse in ultimii ani, astfel ca se impune sa fim mult mai atenti si responsabili fata de calitatea povestii, a adaptarii si tratarii subiectului, a dialogurilor, fata de potentialul real al punctelor de plecare, dar si fata de toate componentele scenaristicii. Cred ca ideea ierarhizarii unui proiect in functie de trei criterii esentiale – scenariul, regizorul, producatorul – este absolut necesara. Sint insa de parere ca ponderea scenariului in cadrul notei finale trebuie sa fie de 60% si nu de 50% asa cum se preconizeza acum.
2. Reforma cere oameni si institutii pregatite sa faca fata schimbarii de mentalitate, ceea ce nu este foarte simplu. Cred ca e nevoie nu de o amendare cosmetica a Legii Cinematografiei, ci de o reconsiderare structurala a ei. O reconsiderare a rolului si ponderii CNC-ului, a atributiilor si locului sau in ansamblul unei politici cultural-creative. Mi s-ar parea important si esential, in primul rind, ca CNC-ul sa se desprinda de sub tutela si din subordinea Ministerului Culturii si sa devina o institutie autonoma aflata in subordinea Guvernului. Mai cred ca CNC-ul trebuie sa-si precizeze si sa-si delimiteze atributiile si mijloacele de care dispune. Sa fie prioritar un organism preocupat de problemele de strategie in promovarea filmului romanesc, a culturii profesionale si metodologiilor evoluate, in sprijinirea festivalurilor internationale competitive pe sol national si nu in ultimul rind, ba tot prioritar, de gasirea unor noi surse de finantare. Fac parte din Asociatia Cineastilor (ACRO) si, impreuna cu colegii mei, am propus in luna martie Ministerului Culturii un set de linii de strategie la care nu am primit inca raspuns, dar sper ca se va deschide calea unui posibil dialog.
3. Cred ca doar printr-o vointa comuna se va putea schima ceva, in directia unei strategii aplicate si fertile, nu declarative si menite sa ramina pe hirtie, ca pina acum. Sint dispus sa vin cu idei si propuneri, in masura in care va exista o forma de comunicare care sa excluda luarea unor decizii prin neconsultarea partenerilor de dialog si sa nu perpetueze promovarea unor pozitii de forta si a unor argumente lipsite de cea mai elementara logica.

