OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In anul 1998 (6-7 aprilie) a avut loc la Lisabona Congresul al XVII-lea al Uniunii Latine. Conform Declaratiei de la Lisabona, „popoarele de expresie neolatina au mostenit o lunga traditie culturala in interiorul careia valorile universale de justitie, de suprematie a dreptului, de libertate a gindirii si de pluralism sint esentiale“.

In anul 1999 (29 octombrie) se infiinteaza Academia Latinitatii, printre partenerii Romaniei numarindu-se state precum Franta, Italia, Spania, Portugalia, Brazilia, Argentina, Chile, Ecuador, Mexic.
Ministerul Educatiei Nationale (atunci) a initiat un plan de actiuni pentru aplicarea programului Academiei Latinitatii. Amintim citeva initiative benefice: reluarea Concursului National „Ovidius“ si continuarea participarii anuale a elevilor de liceu la „Certamen Ciceronianum“ – Arpino, Italia, concurs prestigios la care se inscriu aproximativ cinci sute de tineri din intreaga Europa. La acest concurs, loturile Romaniei au obtinut, in fiecare an, mentiuni de onoare sau premii, rezultate care nu s-au mai inregistrat in ultimii ani, ca urmare a reducerii semnificative a numarului de ore.

O noutate a constituit-o documentul oficial – Curriculum-ul National – care prevedea la gimnaziu 1 h/saptamina, la clasa a VIII-a (ora inclusa, de obicei, in catedra profesorului de romana), iar in invatamintul liceal, la toate specializarile, 1 h/saptamina, la clasa a IX-a. Pentru a se compara pozitia ocupata de aceasta disciplina in planul de invatamint, dupa 1998, ne vom raporta la perioada de reviriment, aceea dupa 1990:
z filiera teoretica – filologie, dupa 1990, clasele IX-X: 2 h, XI-XII: 3 h; dupa 1998, clasele a IX-a si a X-a: 1 h, a XI-a si a XII-a: 2 h.
z filiera vocationala – teologie: clasele IX-XII cite o ora de latina si elina, atit la sectia ortodoxa, cit si la greco-latina.
Pentru completarea necesarului de ore se oferea pachetul de ore la dispozitia liceului (CDS).
Din motive de descongestionare, numarul de ore saptaminal s-a redus, dar s-a intimplat un fenomen paradoxal, o tendinta insidioasa de substituire, la nivelul claselor a IX-a si a X-a, a orelor de limba latina, la clasele cu profil umanist, cu obiecte de studiu din aria stiintelor (matematica, fizica, chimie).
Ce concluzii s-ar impune ca semnal de alarma?

1. Romania are obligatii internationale, confirmate si de motiunea Uniunii Latine, emisa cu ocazia Colocviului International de la Treviso, Italia (14-15 noiembrie 2002) si adresata Uniunii Europene, in care se solicita reevaluarea pozitiei studiului limbii latine in invatamintul preuniversitar si universitar european. Acest fapt constituie un semnal de alarma valabil mai ales in cazul tarii noastre, aflate, intr-adevar, intr-o pozitie foarte delicata din acest punct de vedere, de parca ar fi tirita fatal spre coada Europei, prin dezinteresul celor in drept sa promoveze studiul limbilor clasice la noi.

2. In conditiile generalizarii invatamintului (clasele I-X), cu siguranta vor exista presiuni in vederea introducerii, cu prioritate, in planul de invatamint obligatoriu a obiectelor de studiu de orientare tehnico-stiintifica, intrucit deciziile de virf sint sub influenta tehnocratiei ministeriale.

3. Pentru a salva calitatea invatamintului preuniversitar romanesc, atit cit se mai poate salva, se impune o orientare a elevului de clasa a IX-a; acestuia ar trebui sa i se dea sansa sa opteze pentru un pachet de discipline de invatamint cu dominanta realista sau umanista, care, o data parcurs in clasele a IX-a si a X-a, sa-i faciliteze absorbtia fireasca in specializare, in clasele terminale. Mai mult, la specializarea stiinte sociale, care ii pregateste pe viitorii filozofi, psihologi, juristi, istorici, economisti, elevii au ramas in trunchiul comun, cu doar 1 h/saptamina, la clasa a IX-a. Ce fel de specialisti vor deveni acestia, in urma unei evidente uniformizari a pregatirii, in clasele a IX-a si a X-a este lesne de dedus.
Un elev „indopat“ cu matematica, fizica, chimie, in clasele a IX-a si a X-a, ce baza umanista ar mai avea in clasele a XI-a si a XII-a, cu 1 h/saptamina, de limba latina, in clasa a IX-a, respectiv in clasa a X-a, si, poate, un numar minim de ore alocate limbilor straine?
Ca urmare, se impune mentinerea contactului cu studiul limbii, culturii si civilizatiei latine, obligatoriu, in clasele a IX-a si a X-a, 1 h/saptamina, daca vor exista diferentieri pentru pachetul „realist“ de obiecte de studiu, si 2 h/saptamina pentru pachetul „umanist“, tocmai pentru a se mentine in constiinta tinerei generatii ideea (de voie sau de nevoie – lingua latina sui generis mathematica est) apartenentei limbii romane la marea familie a limbilor neolatine, minima forma de adeziune la fondul cultural european, unic in lume prin bogatia traditiilor sale umaniste.

4. Consecintele minimalizarii rolului limbii latine in invatamintul preuniversitar deja s-a resimtit si in invatamintul universitar. Facultatea de Limbi Clasice din Bucuresti, renumita pentru severitatea cadrelor didactice si buna pregatire a absolventilor, a fost obligata sa scolarizeze fara examen de admitere in anul 2002-2003.

5. Parcurgem, impreuna cu parintii si elevii, perioade de schimbari, uneori bruste, alteori nemotivate, tocmai pentru ca se realizeaza in graba, si de aceea par haotice, iar rezultatele sint derutante. Efectele unei reforme, se stie, sint vizibile si analizabile dupa cel putin zece ani. Timpul nu mai are rabdare cu noi?! Integrarea invatamintului nostru, conectarea sa la sistemul de invatamint european – in care sint obligatorii cei zece ani – presupun arderea unor etape, adoptarea unor „forme fara fond“?

______

Monica DUNA este inspector de specialitate in cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti