Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Decembrie   |   Numarul 43-44   |   Un sfert de secol de Rocky Horror Picture Show

Un sfert de secol de Rocky Horror Picture Show

Autor: Kirk DANGLER* | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
The Rocky Horror Picture Show – un minunat de trasnit si ingrozitor de comic muzical S.F. – are parte de o noua montare pe Broadway. Este prima productie live de la premiera sa la Londra, in 1973. S-a intors cu dialogurile si cupletele originale, dar si cu un decor nou, mult mai mare si plin de gaselnite. O data cu pelicula realizata in 1975, care a declansat un val urias de simpatizanti si i-a creat statutul de film-cult, noua montare este intimpinata cu un entuziasm formidabil, atragind noi generatii de fani de toate virstele...

Cartea, muzica si versurile au fost scrise de Richard O’Brien fara nici cea mai mica intentie de a fi vreodata montate. Si totusi, prima reprezentatie a avut loc acum 27 de ani la Royal Court Theatre din Londra. A cunoscut un succes imediat, fiind preluata – in mai putin de zece luni – de Roxy Theater din Los Angeles, intr-o noua montare. Tim Curry, Richard O’Brien si citiva altii au mers impreuna cu piesa la L.A., unde versiunea de pe Sunset Strip devenise deja un hit nemaipomenit.
Din clipa in care am vazut piesa pentru prima oara, n-am putut sa ma mai opresc spunindu-le tuturor ce extraordinara e. Prietenii pe care-i batusem la cap imi spuneau: „Vreau sa merg la spectacol, dar n-am cu cine – nu vrei sa-l mai vezi o data?“

Iata povestea: doi liceeni, Brad Majors si logodnica lui, Janet Weiss, merg cu masina prin padure. La un moment dat, incepe furtuna, iar masina are o pana. Vad o luminita in noapte, asa ca se indreapta spre ea, cu speranta de a putea sa sune dupa ajutor. Perechea este intimpinata – uda leoarca, speriata si-nfrigurata – de Riff Raff, servitorul castelului. Acesta ii pofteste inauntru... Numai ca, inauntru, totul e ciudat si intunecat. „Poate ca e o cabana de vinatoare pentru bogatani excentrici... E cumva o petrecere?“ Nu trece mult si ceilalti oaspeti ai castelului ii ajuta pe Brad si Janet sa se debaraseze de hainele ude. Cind apare, in fine, si gazda – cintind „Nu sint decit un dulce travestit din transsexuala Transilvanie!“ –, aceasta se recomanda ca „Dr Frank ’N ’Furter“ si poarta o imensa capa spectaculoasa... Este probabil momentul cel mai excitant al piesei: „doctorul“ isi da jos capa cu un gest teatral, dezvaluind o tinuta extravaganta formata din pantofi cu toc, ciorapi de plasa, corset cu sireturi si un sal din pene de boa. Frank ’N ’Furter ii anunta pe tineri ca pot innopta la castel, „mai ales ca e o noapte speciala: am creat un monstru cu muschi, blond &bronzat, numai pentru placerea mea!“ Indata ce Monstrul este adus la viata (se numeste „Rocky“ si e un june inocent foarte sexy), el incepe sa se indeparteze de Frank ’N ’Furter, sa-i refuze avansurile, seducind-o in schimb pe Janet si provocindu-i stapinului sau o criza de furie...

Noua montare este la fel de extraordinara ca aceea originala, dar beneficiaza de citeva gaselnite tehnice noi: de pilda, nunta la care participa Brad &Janet la inceputul piesei e filmata si proiectata pe un ecran, iar cei doi ies efectiv din film si pasesc pe scena, in vreme ce intrarea lui Frank aN aFurter se face, grandios, din tavan, de unde coboara intr-o cusca!
Muzicalul se juca, deci, si la Londra, si la Los Angeles deja de doi ani atunci cind Lou Adler, producator executiv, l-a invitat pe presedintele de la compania 20th Century Fox, Gorden Stolburg, sa vada spectacolul. Dl Stolburg n-avea habar de ce venise la teatru pina cind l-a vazut pe Tim Curry intrind in scena si luind publicul la rost cu vocea sa obraznica... Afacerea a fost incheiata numaidecit, in data de 21 octombrie 1974, pentru a incepe turnajul filmului The Rocky Horror Picture Show, pentru o suma cu putin peste 1 milion de dolari. Regizorul, Jim Sharman, facea de fapt un film de serie B.
Piesa avea noua personaje; pentru film au mai trebuit angajati actori, ca figuratie.

Cind filmul a avut premiera, la cinematograful Westwood din Los Angeles, incasarile au fost dezamagitoare. Desi publicul era format din studenti sofisticati si snobi de la UCLA (publicul-tinta ideal pentru acest gen de film), n-a avut nici un succes. Fox l-a retras imediat, ca orice pelicula care nu aduce incasari. The Rocky Horror Picture Show era un esec.
Acest film-otrava ar fi putut avea soarta tuturor flop-urilor care ajung pe rafturile studiourilor si nu se mai aude niciodata de ele. Dar Tim Deagan, de la departamentul de marketing al aceluiasi 20th Century Fox, a venit cu o strategie noua si radicala, in ideea de a pompa ceva viata de noapte in hoitul de celuloid al lui RHPS... Filmul a fost mutat la cinematograful Waverly din Greenwich Village, New York, intr-o proiectie de noapte de 1 aprilie 1976. S-au vindut atunci o suta de bilete a 3 $ fiecare. Simbata noaptea, a doua zi, s-au vindut de doua ori mai multe. Fanii au inceput sa vina la film in mod regulat, iar in cele din urma, au aparut costumati in personajul lor preferat. Cintareata Carol King a fost prima care a venit imbracata in „Magenta“ – personajul ei preferat –, urmata de MULTI ALTII. La sfirsitul lui 1977, RHPS devenise un fenomen-cult.
Spectatorii participau la actiunea filmului: cind Brad &Janet se iau dupa luminita din padure, toata lumea isi aprindea brichetele; cind incepe sa toarne, sticle perforate incepeau sa se agite in intuneric, improscind publicul cu apa... Cind Frank aN aFurter spune: „I see you shiver with antisa...“ (Vad ca tremurati de nerab...“), spectatorii strigau: „SPUNE!“ – „pation!“ (...dare!“).
Iubesc la nebunie The Rocky Horror Picture Show – te face sa te simti minunat! Toata lumea e binevenita. Nu exista outsideri, nu exista loseri. Sintem iubiti cu totii – oricit de extravaganti am fi...
„Iti place monstrul meu?“, o intreaba Frank aN aFurter pe Janet; „Are prea multi muschi“, raspunde ea. „Nu l-am facut pentru TINE!“
* Kirk Dangler este dramaturg si traieste la New York.

Traducere de
Alex. Leo SERBAN

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Educaţia – o piatră de încercare
Fără epic (II)
Cele mai recente comentarii
Confuzii
Rectificare
O ŞANSĂ UNICĂ : NICUŞOR DAN
dietsteffens@aol.com
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire