Nr. 731 din 18.07.2014

On-line - actualitate
Civilizaţia fotbalului
Avanpremieră
Editorial
Actualitate
Informaţii
Spatiul public
Literatură
Istorie literară
Memorii
Memorialistică
Interviu
Arte
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Ovidiu ŞIMONCA
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Adina DINIŢOIU
Silvia DUMITRACHE
Cezar GHEORGHE
Iulia POPOVICI
Alina PURCARU
UN Cristian
Mihai FULGER
Şerban FOARŢĂ
Bedros HORASANGIAN
Cristian PÎRVULESCU
Radu Călin CRISTEA
Cristian CERCEL
Marius OPREA
Paul CERNAT
Daniel CRISTEA-ENACHE
Claudiu TURCUȘ
Bogdan-Alexandru STĂNESCU
Andreea RĂSUCEANU
Dana PÎRVAN-JENARU
Liviu ORNEA
Mihai PLĂMĂDEALĂ
Ovidiu PECICAN
Ovidiu DRĂGHIA
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2004   |   Iulie   |   Numarul 231   |   Un studiu comparatist

Un studiu comparatist

Autor: Raluca GROSESCU | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Étienne BOISSERIE
Un conflict intre normele
europene si memoriile nationale. Chestiunea maghiara in Romania si Slovacia
(1993-1997)
L’Harmattan, Paris, 2003, 400 p.


Identitate si minoritate

Aflata in centrul dezbaterilor intelectuale dupa prabusirea regimurilor comuniste din Europa de Est, chestiunea nationala si minoritara a facut obiectul a numeroase cercetari istorice si sociologice, multe dintre ele analizind, in contextul extinderii europene, cazurile roman si slovac. Prezenta unor puternice si influente minoritati maghiare pe teritoriul celor doua state, precum si instrumentalizarea, supraevaluarea tematicilor nationaliste de catre o elita politica in cautare de legitimare au focalizat atentia cercetatorilor asupra Romaniei si Slovaciei. Elaborate si nuantate, studiile semnate de autori precum Tom Gallagher, Michael Shafir, Catherine Durandin, Dennis Deletant, Viera Bacova sau Jozef Matulnik au fost insa concentrate asupra structurii si programelor partidelor sau miscarilor nationaliste autohtone, lasind deseori in afara analizei formatiunile politice maghiare care activau in cele doua tari. In acelasi timp, autorii au preferat, din considerente metodologice sau teoretice, sa restringa analiza la cadrul national, local, al problemei, renuntind la o abordare comparativa.

Lucrarea cercetatorului francez Étienne Boisserie – doctor in istorie si cercetator in cadrul Centrului de Studii asupra Europei Centrale (INALCO, Paris) – se remarca in dezbaterile privind chestiunea minoritara in Europa Centrala prin dimensiunea istoric-comparativa pe care o introduce in analiza problematicilor romane si slovace. Autor a mai multe studii referitoare la Slovacia contemporana si membru al comitetului de redactie al revistei La Nouvelle Alternative, publicatie specializata pe probleme socio-politice in Europa de Est, Étienne Boisserie este un fin observator al realitatilor din Romania si Slovacia, unde, de-a lungul anilor, a realizat numeroase stagii si calatorii de cercetare.

Este vorbitor al celor doua limbi si traducator din slovaca in franceza al mai multor carti si articole.
Lucrarea de fata, conceputa in urma anchetelor de teren realizate la Bratislava si Cluj, se concentreaza asupra actorilor minoritari din cele doua tari, tratind problema din perspectiva relatiilor tripartite intre partidele maghiare, puterea, respectiv opozitia din cele doua state si diversele organizatii internationale. Lucrarea analizeaza atit mobilizarea etnica, cit si mobilizarea nationalista in cele doua state, fara a ignora influenta factorului international asupra acestor procese. Autorul isi propune sa defineasca modalitatile de expresie ale formatiunilor maghiare din Romania si Slovacia si sa analizeze modul in care se inscriu ele in codificarile internationale existente la nivel continental.

Un al doilea obiectiv al studiului este sa evidentieze contradictiile intre determinarea mimetica de a inscrie cele doua state in procesele continentale, pe de o parte, si discursul practicat de elita guvernanta impotriva „amenintarii ungare“, pe de alta parte (p. 17). Pentru a raspunde la aceste probleme, autorul analizeaza structurile politice maghiare din cele doua tari, evalueaza dispozitivele constitutionale si legislative referitoare la drepturile minoritatilor si defineste „amenintarile diferentei etnice“, asa cum apar ele in discursurile nationaliste.
Studiul este organizat in patru mari parti: a) actori si programe minoritare; b) elementele discursului anti-maghiar; c) maghiarii si opinia publica; d) dispozitivele legislative si reglementarile chestiunii minoritare in cele doua tari. Perspectiva dominanta a cartii este una istorica, iar la nivelul reflexiei metodologice, autorul utilizeaza analiza calitativa atit pentru statutul si programele politice ale partidelor maghiare, cit si pentru discursurile nationaliste sau normele legislative in vigoare.


Politici postcomuniste

Citeva criterii ce apropie realitatile politice si sociale din Romania si Slovacia, imediat dupa prabusirea regimului comunist, stau la baza acestui demers analitic. In primul rind, in ambele tari, liderii politici care au inlocuit elita comunista au incercat sa-si legitimeze puterea prin instrumentalizarea tematicilor nationale.

Imediat dupa 1989, Romania se orienteaza spre afirmarea simultana a unei specificitati autohtone si a unei europenitati naturale, balansind intre dorinta de a integra procesele continentale si a evolua in propriii parametri. In Slovacia, fenomenul devine pregnant mai tirziu, o data cu aparitia pe scena politica a lui Vladimir Meciar, omul care a captat electoratul prin promovarea independentei ca obiectiv central al natiunii slovace. Supralicitarea discursului nationalist conduce ambele state la indepartarea progresiva de institutiile europene in care afirmau ca doreau sa se integreze.
Romania si Slovacia sint singurele state din Europa Centrala care se confrunta cu solutionarea unei probleme de ordin intern, avind insa numeroase implicatii internationale: chestiunea maghiara. Problema este complexa, intrucit vizeaza 8% si respectiv 10% din populatia celor doua tari. Interventiile guvernului de la Budapesta in dezbaterile politice interne romane si slovace „constring autoritatile celor doua state sa gestioneze o situatie cu actori multipli“ (p. 11).
In imaginarul colectiv al ambelor popoare, istoria nationala sta sub semnul victimizarii, amplificind ideea imixtiunilor arbitrare ale marilor puteri in problemele de ordin intern. O conspiratie mondiala planeaza asupra destinului national, dublata de una autohtona, a carei prima reprezentare este „ostila“ si „expansionista“ comunitate maghiara.

Prima parte a cartii (Actori si programe minoritare: intre conceptii unitare si reprezentari plurale) dezvolta ideea ca, dincolo de structura diferita pe care o comporta formatiunile maghiare din cele doua tari, discursurile si comportamentele lor politice prezinta numeroase elemente comune. In Romania, reprezentarea politica maghiara ofera un singur chip, o realitate unitara, desi conflictele personale sau cele intre diverse fractiuni bruiaza uneori mesajul general al UDMR. In Slovacia, partidele maghiare sint multiple, iar pozitionarea lor politica demonstreaza strategii diferite. Multipartitismul etnic slovac decupeaza mai fin electoratul, dar impiedica, in urma divergentelor doctrinare, coalizarea tuturor fortelor maghiare. In ciuda acestor diferente de organizare politica, formatiunile maghiare din cele doua tari au un discurs similar, focalizat pe doua teme principale: autonomia administrativa si drepturile culturale.

Referitor la prima chestiune, partidele maghiare propun o organizare administrativa specifica, care sa tina cont de particularitatile zonelor populate de maghiari (e.g., autonomia scaunelor secuiesti). Aceste propuneri sint opuse normelor sanctionate juridic in Constitutia celor doua state, care postuleaza caracterul unitar al teritoriului national (p. 86). Chestiunile culturale sint determinate de abordarea problemei minoritare la nivel european, fiind axate pe educatia in limba maghiara, bilingvism in relatiile administrative si in justitie (p. 89). Una dintre similitudinile solutiilor prezentate este faptul ca ele se bazeaza pe norme si dispozitive internationale, a caror interpretare poate fi discutabila. In acelasi timp, modalitatile tehnice de aplicare sint vagi, raminind la nivelul textelor-cadru sau luind forma unor declaratii de intentie care intra deseori in decalaj complet cu solutiile acceptate la nivel local (p. 60). Aceste programe nu cunosc nici o transpunere in plan legislativ, fiind respinse in bloc de majoritatea parlamentara. Incurajate de politica indrazneata a guvernului de la Budapesta in materie de drepturi minoritare, aceste formatiuni mentin insa o abordare ofensiva, facind apel la interventia diverselor organizatii internationale.

Cea de-a doua parte a cartii (Chipurile amenintarii: intre stabilirea tintelor si pedagogia nationala: elemente ale discursului anti-maghiar) analizeaza discursul nationalist roman si slovac pe care il identifica drept unul defensiv. Memoriile colective identifica esecurile multiple ale natiunii drept produse ale unui complot mondial, iar istoria este deseori redusa la actiunea unor categorii limitate de personaje sau forte invizibile care conspira impotriva emanciparii celor doua popoare (p. 299). Problema minoritara este primordiala, intrucit cristalizeaza toate angoasele nationale si furnizeaza in acelasi timp o argumentatie care pare sa dea coerenta acestui mod de a privi istoria (p. 105). Autorul considera ca atit in Romania, cit si in Slovacia, discursurile anti-maghiare sint bazate pe urmatoarea serie de postulate: a) minoritatile maghiare sint agresive; istoria comuna si exigentele contemporane o demonstreaza; b) minoritatile maghiare beneficiaza de un arsenal juridic suficient pentru a-si exprima identitatea; cererile lor nu sint altceva decit consecinta unui iredentism latent, a carui sursa o constituie Budapesta; c) Republica Slovaca si Romania sint state fragile; este asadar de datoria autoritatilor lor sa opreasca orice amenintare care planeaza asupra existentei nationale (p. 105). Exigentele occidentale in materie de drepturi minoritare sint recunoscute la nivel declarativ, dar considerate ilegitime in subsidiar. Guvernele slovace si romane opun normelor minoritare „occidentale“ trei argumente principale: necesitatea de a corecta politicile minoritare anterioare; caracterul suficient al normelor legislative deja in vigoare; necesitatea de a lua in calcul „specificul“ local care justifica adoptarea unor solutii nationale, nu intotdeauna conforme cu standardele europene (p. 153).


Reflectarea in presa

In a treia parte a cartii (Maghiarii si opinia publica: perceptii si repercusiuni electorale), Étienne Boisserie examineaza modul in care opinia publica locala intimpina discursurile referitoare la chestiunea maghiara. Cartea ia in considerare trei aspecte ale relatiilor interetnice: aprecierea generala a raporturilor interetnice; opinia asupra existentei partidelor maghiare; imaginea relatiei dintre aceste formatiuni si guvernul de la Budapesta. Analiza are la baza sondaje de opinie realizate separat in cele doua tari, in perioada 1990-1996. Rezultatele conduc la concluzia ca problema maghiara nu constituie preocuparea centrala a societatilor romane si slovace, fiind mai degraba indusa de elita politica ca forma de legitimare a puterii. Relatiile individuale intre persoane de etnie diferita sint percepute pozitiv, dar imaginea maghiarului ca persoana apartinind unei comunitati cu reprezentare politica provoaca temeri si rezerve. Opiniile publice neaga vehement posibilitatea autonomiei, fiind insa deschise in fata drepturilor culturale cerute de partidele maghiare. In acelasi timp, interactiunea dintre aceasta comunitate si autoritatile ungare produce o acutizare a sentimentului de anxietate in rindul populatiilor romane si slovace.

Ultima parte a cartii (Abordari legislative ale chestiunii maghiare: 1990-1997) anali-zeaza evolutia statutului minoritatii maghiare in ambele tari, asa cum a fost tratat la nivel constitutional si legislativ. Abordarile chestiunii maghiare de catre parlamentele roman si slovac nu au practic nimic comparabil (p. 233). Slovacia cunoaste o evolutie in trei timpi: pina la inceputul lui 1994, angajamentele luate la nivel international sint aminate si eludate; la jumatatea aceluiasi an, in timpul guvernarii Moravcik, doua texte care reglementeaza drepturile lingvistice si culturale ale minoritatilor sint adoptate; al treilea guvern Meciar va reveni partial asupra acestor legi, limitind utilizarea limbii maghiare in administratie si in scoli. In Romania, in perioada studiata, in afara legii asupra educatiei adoptate in iulie 1995, nici un alt text nu va reglementa problemele subliniate de diferitele organizatii internationale pe care Romania vrea sa le integreze. Daca in Slovacia, masurile luate de guvernul Moravcik multumesc in mare masura partidele maghiare, legea adoptata in Romania este considerata restrictiva si discriminatorie, determinind UDMR-ul sa recurga la suportul international al guvernului de la Budapesta, al Consiliului sau Parlamentului European. Disputele din jurul acestui text de lege confirma lipsa de comunicare dintre reprezentantii minoritatii maghiare si guvernul de la Bucuresti, relatie dificila, aproape sistematic cu repercusiuni internationale (p. 257).

Este necesar sa subliniez ca autorul nu se opreste indeajuns asupra influentei factorului international in reglementarea chestiunii maghiare in cele doua state si nici nu face distinctii elaborate intre comportamentele politice ale Romaniei si Slovaciei in fata acestor constringeri. Negocierile de aderare la Uniunea Europeana si NATO au constituit presiuni importante asupra modurilor de abordare a problemei minoritatilor, legitimind, pe de o parte, exigentele maghiarilor in materie de drepturi lingvistice si culturale, modificind, pe de alta parte, discursul radical al partidelor nationaliste autohtone. Desi isi intituleaza cartea Un conflict intre normele europene si memoriile nationale, autorul nu analizeaza decit sumar evolutia constringerilor si presiunilor europene asupra celor doua tari, focalizindu-si atentia mai mult asupra politicii interne.

In acelasi timp, pentru a evita o comparatie fortata, autorul prefera sa structureze analiza celor patru teme discutate mai sus in capitole diferite, dedicate fiecarui stat in parte, urmind ca la finalul lor sa evalueze diferentele si asemanarile ce reies. Chiar daca introducerile care preced fiecare parte a cartii anunta schema comparativa ce trebuie urmarita, precum si dificultatile pe care le comporta, in urma deosebirilor generate de evolutia istorica sau conjunctura politica actuala, cititorul se regaseste uneori in fata a doua studii diferite – unul referitor la Romania, celalalt referitor la Slovacia –, legate numai sumar prin citeva concluzii.
Pe ansamblu, lucrarea istoricului Étienne Boisserie este un studiu elaborat, care surprinde cu finete complexa problema a identitatii nationale si minoritare in Europa Centrala. Ea este interesanta in primul rind pentru cercetatorii occidentali care, din motive lingvistice, nu au acces la analize empirice referitoare la Europa de Est. Pentru specialistii romani si slovaci, cartea este valoroasa nu atit prin noutatea abordarii subiectului sau a informatiilor prezentate, cit prin introducerea unei dimensiuni comparative, pina acum marginalizata sau exclusa.

 
 
 
Cele mai citite articole
Ca două flori în calea coasei
Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu?
TANDEM. Alchimie sau De Vera Rerum Natura
Procesul Vişinescu la Bucureşti (II)
BIFURCAŢII. Prezumţia de vinovăţie
Cele mai comentate articole
Ce se întîmplă în Orientul Mijlociu?
TANDEM. Alchimie sau De Vera Rerum Natura
Ca două flori în calea coasei
BIFURCAŢII. Prezumţia de vinovăţie
Monumentul mizantropiei fotbalistice
Cele mai recente comentarii
Minima Historia
Toate
precizare: doamnei Liana Saxone-Horodi
@Ardelean
SORIN MĂRESCU
 
Parteneri observator cultural
Animation Magazine Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural Modernism Reteaua literara Institutul Cultural Roman Gazduire
 
ONB filarmonica george enescu Radio Romania Muzical Artline Liternet Cartier Bookland
 
Phoenix Entertainment Teatrul de arta Radio France International Romania Arhiva Nationala de Filme Uniunea Artistilor Plastici Dana Art Gallery Teatrul de pe Lipscani
 
bookiseala.ro Godot Cafe-teatru Viva East Infocarte Comunitate foto Elite Art Gallery Teatrul Tineretului din Piatra Neamt
 
Fundatia Culturala Greaca Şcoala Micile Vedete Editura Litera Scrie despre tine Regizor Caut Piesa Muzeul Ţăranului Român Business Edu
 
Senso TV LicArt
Aletheea