OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Sorina Paula BOLOVAN
Familia in satul romanesc din Transilvania. A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX
Centrul de Studii Transilvane, Fundatia Culturala Romana, Cluj-Napoca, 1999


Lucrarea Sorinei Bolovan surprinde cu multa finete universul vietii de familie din satul romanesc transilvanean in secolul al XIX-lea. Asa cum afirma inca din argument, autoarea a incercat sa realizeze „o reconstituire a familiei din lumea rurala a Transilvaniei“ pe baza unor esantioane care sa permita nu numai prezentarea „momentelor majore din viata individului (nasterea, casatoria, moartea)“, ci si „patrunderea in intimitatea vietii omului, sa gaseasca intelesuri la nivel comportamental“. Lucrarea se bazeaza pe analiza registrelor parohiale de stare civila si pe o serie de fonduri ale autoritatilor bisericesti ortodoxe si greco-catolice: circulare, dispense, acte de divort ale tribunalelor matrimoniale, informarile anuale trimise de parohi episcopilor despre moralitate, casatorii mixte etc. Esantionul ales cuprinde trei sate „selectionate – asa cum explica autoarea – tinindu-se cont de anumite criterii; pozitia geografica, structura etnica si confesionala, continuitatea izvoarelor demografice pe o perioada intinsa de timp. Ardeova este un sat compact romanesc din zona premontana, unde s-au pastrat puternice traditii locale in ceea ce priveste constituirea familiei, Izvorul Crisului este un sat cu o populatie maghiara, asezat pe linia principala de comunicatie a Clujului cu Oradea si Ungaria, iar Aschileul Mic este asezat intr-o zona colinara, fiind un sat cu o populatie compact romaneasca“ (p. 38).

Primele parti ale lucrarii sint dedicate Evolutiei si structurii populatiei Transilvaniei intre Revolutia Pasoptista si primul Razboi Mondial (1850-1910) si Legislatiei cu caracter matrimonial la romanii din Transilvania in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In continuare, autoarea se opreste asupra Reconstituirii familiei in satul romanesc din Transilvania, urmarind sa surprinda printr-o analiza de tip statistic evolutia principalelor momente dintr-o comunitate umana (natalitate, casatorii, distributia nuntilor in decursul unui an calendaristic, rata divorturilor si frecventa recasatoririlor, mortalitatea, raportul dintre exogamie si endogamie). Analiza are la baza datele oferite de registrele parohiale. Pe baza acestora au fost intocmite – in traditia consacrata a demografiei istorice – fise nominative cuprinzind date despre fiecare familie: numele si prenumele mirelui si ale miresei, numele parintilor, religia, locul si data nasterii, starea civila in momentul contractarii casatoriei (vaduv, divortat, necasatorit), virsta la casatorie, virsta la moarte, durata casatoriei si eventual a vaduviei, date la care se adauga si informatii despre copii: virsta mamei la nastere, durata casatoriei, intervalul dintre nasteri, prenumele, data nasterii, data casatoriei, data mortii, virsta la casatorie si la moarte. Autoarea fiind preocupata, printre altele, si de probleme legate de evolutia onomasticii, marturisesc ca rasfoirea acestor fise, publicate in anexa lucrarii, s-a dovedit de mare interes in urmarirea selectiei prenumelor alese, atit in cadrul unei familii, cit si la nivelul intregii comunitati analizate. Daca la nivelul satului Aschileul Mic, majoritatea numelor folosite sint Maria, Ioan, George, Simion, Ana, Veronica, este interesant ca preotul prefera pentru 3 dintre cei 5 copii ai sai nume precum Corneliu, Virgil, Emilia, care evoca in mod direct originea latina a romanilor.

Ultimul capitol, dedicat Familiei si relatiilor matrimoniale in satul romanesc transilvanean in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, se opreste asupra aspectelor concrete ale vietii de familie si asupra raporturilor dintre autoritatea bisericeasca, cea laica si comportamentele concrete ale indivizilor. Cererile de dispense pentru casatorie (de virsta sau rudenie) sau recasatorie sau cererile de divort devin marturii ale micilor framintari, necazuri si bucurii ale unor oameni obisnuiti, de cele mai multe ori ignorati de istorici.
Lucrarea Sorinei Bolovan, temeinica si asezata, aduce la lumina un univers care poate uneori ne surprinde, alteori ni se pare extrem de asemanator cu al nostru. Cu delicatete, autoarea ne sugereaza ca, dincolo de conflictele politice si spectaculosul razboaielor, istoria este facuta de oameni precum Maria, care, maritata de parinti la 13 ani cu un „individ batrin“ si „betiv“, l-a parasit dupa sase saptamini, iar dupa 16 ani a cerut divortul, sau precum Gavril, care, la doua saptamini de la moartea sotiei, cerea dispensa sa se recasatoreasca pentru ca avea un copil de un an de care nu se poate ocupa fara de nevasta…