OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Multe dintre neclaritatile rezultate din infruntarea pe varianta de vot uninominal si care este cea mai buna solutie, la acest moment, pentru Romania ar putea fi lamurite de interviul pe care Cristian Pirvulescu l-a acordat revistei noastre si care poate fi citit in paginile urmatoare. Desigur, interviul poate fi pus in oglinda cu un altul, acordat de presedintele Basescu ziarului Evenimentul zilei, din 5 noiembrie 2007. in esenta, presedintele Basescu nici nu vrea sa auda de proiectul initiat de Cristian Pirvulescu, care a fost negociat si asumat de cinci partide – PSD, PNL, PD, PC si UDMR.

Basescu, Pirvulescu si „mesagerul“ Cristian Preda
Presedintele Basescu spune ca intre varianta sustinuta de Cristian Pirvulescu si cea care a iesit la iveala prin asumarea raspunderii Guvernului s-a nascut „un monstru“, iar Cristian Pirvulescu „este mai indragostit de ideea pe care el a promovat-o decit de rezultat“. in acest punct, presedintele Basescu incearca o diversiune, sa-l separe pe Cristian Pirvulescu de proiectul rezultat in urma negocierilor. De fapt, modul in care raspunde si actioneaza Cristian Pirvulescu a devenit o miza pentru presedintele Basescu. Practic, Traian Basescu ar dori, ar astepta si ar incuraja o disidenta a lui Cristian Pirvulescu, care sa declare in gura mare ca nu se mai recunoaste in proiectul Guvernului. Daca s-ar intimpla acest lucru, Train Basescu ar avea prilejul sa dea o lovitura de moarte Guvernului Tariceanu. Este logica celui care, cind nu-i convine ceva, incepe neantizarea adversarului. Numai ca situatia nu este pe placul presedintelui Basescu.

Liderul Pro Democratia, Cristian Pirvulescu, nu vrea sa se dezica de principiile acestei legi, ba chiar denunta presiunile la care este supus in aceste zile. El ne-a declarat, cum nu se poate mai clar, ca i s-a cerut sa nu se recunoasca in proiectul Guvernului. Adica sa stearga cu buretele un efort democratic de 12 ani, cind a cautat varii posturi de moderator, doar-doar va indupleca partidele politice sa accepte o reforma a sistemului electoral. Si a obtinut un rezultat care nu convine deloc Cotroceniului.
De fapt, ziarul Adevarul de simbata, 3 noiembrie, relata ca la o intrunire a GDS, Cristian Preda, consilier la Cotroceni, ar fi avut o infruntare cu Cristian Pirvulescu. Mesagerul de la Cotroceni l-ar fi avertizat pe Cristian Pirvulescu sa n-o mai tina langa cu ideea ca proiectul Pro Democratia se regaseste in varianta convenita cu partidele politice si acceptata de Guvern, ba chiar asumata in Parlament. in acest moment, Cristian Pirvulescu incurca planurile presedintelui Basescu.

Pe de o parte se afla presedintele Romaniei, care este dornic sa vada, cit mai grabnic, pus in functiune un mecanism care sa permita sistemul majoritar de vot, adica unul prin care invingatorul ia totul, se formeaza doua, trei partide mari si poate ajunge la majoritate absoluta, visul declarat al presedintelui Romaniei. Pe de alta parte, Cristian Pirvulescu vine si spune ca „tirania majoritatii“ este periculoasa, ca multi cetateni nu se vor simti reprezentati in Parlament, ca majoritatea absoluta s-ar putea sa nu mai aiba nici un control, din nici o directie. Traian Basescu – prea putin cunoscut, pina anul acesta, drept un sustinator al votului uninominal, dar prezentindu-se ca inflacarat adept, mai mare decit toate partidele parlamentare si decit PD-ul la un loc („nu am convingerea ca PD a fost un mare sustinator al votului uninominal, pina la momentul in care am cerut eu referendumul“) – s-a invatat cu Tariceanu, asa cum te inveti cu merele acre, dar pe Cristian Pirvulescu nu prea stie de unde sa-l apuce.

Si atunci ataca, ii pune in aceeasi barca pe Pirvulescu si Tariceanu, vrea sa-l scoata drept om fara principii pe cel dintii om care si-a vindut sufletul Guvernului. Aici intervine o mica problema: Cristian Pirvulescu a fost un sustinator al presedintelui Basescu, a luat atitudine atunci cind a fost suspendat, a vorbit de nedreptatea care i s-a facut si de inexistenta faptelor care sa-l duca la suspendare. Asta nu e destul. Fidelitatea trebuie revarsata continuu, in doze cit mai mari. Este ceea ce n-a acceptat Cristian Pirvulescu. De aceasta data, Pirvulescu nu judeca doar un fapt politic, ci are de trecut un hop mult mai puternic: eforturile Pro Democratia de reformare a sistemului electoral pot sa fie puse in practica? Basescu se leapada de un prieten si de un sustinator, de un om care l-a aparat cind era la ananghie, dar ramine in logica ingusta a confruntarii (daca nu ma sustii, imi devii adversar).

Uninominalul: reforma clasei politice sau slujirea intereselor presedintelui?
Pirvulescu vrea sa vada ceva mai departe. Si in proiectul sau jumatate dintre parlamentari erau alesi direct, in circumscriptii uninominale. Ca sa nu permita un vot discretionar, cealalta jumatate a Parlamentului ar fi fost formata din insumarea rezultatelor nationale.
Nimeni nu spune ca sistemul propus de Pro Democratia este perfect, ca el nu are hibe, ca nu se pot descoperi ciudatenii. Chestiunea introdusa „pe sest“ de PSD, privind alegerea directa a presedintilor Consiliilor Judetene, este una care urmareste controlul resurselor locale si distribuirea lor in functie de puterea politica. La fel, pare ciudat sa existe un prag electoral care sa invalideze rezultatele obtinute direct, in circumscriptiile uninominale. Dar, una peste alta, prin Pro Democratia am avut un exemplu despre cum poate functiona societatea civila (de la care a plecat initiativa) in relatie cu partidele politice.

Fara indoiala ca proiectul Pro Democratia nu este unul radical – invingatorul nu ia totul, mai ramin si citeva procente care se impart ocupantilor de pe urmatoarele pozitii, dar are bine implantate citeva directii reformatoare. Si, ceea ce este mai important, a fost dezbatut, a fost prezentat alegatorilor, s-au facut turnee de popularizare in ultimii cinci ani, cu precadere, a fost public, supus corecturilor si ajustarilor. Traian Basescu nu are un document la care sa se raporteze. Nu exista, practic, decit o intrebare la referendum despre votul majoritar. Este un presedinte care are o idee – ca uninominalul i-ar putea sluji scopurile politice si i-ar permite sa propulseze PD-ul in postura de partid care sa detina majoritatea absoluta – si o vrea pusa in practica. Nu stie cum, nici nu vrea sa auda de o cale parlamentara – zice in interviul din Evenimentul zilei ca „Parlamentul poate sa faca ce vrea el“ – si i se pare ca referendumul, care este consultativ si nu imperativ, va propulsa votul majoritar. Altfel – din nou apare imaginea unei scene politice cutremurate: „nu stiu daca va puteti imagina un popor furios pentru ca nu s-a tinut cont de vointa lui“, asa ca nu e exclusa curatarea scenei politice: „partidele politice vor fi pulverizate pe o lunga perioada de timp“ (atentie! Presedintele Basescu nu vorbeste despre partide politice, nearticulind, ci zice „partidele politice“, ceea ce cam trimite spre un sistem unde nu exista partide, nu exista Parlament, doar un singur crai de imparat, pe nume Basescu...).

Pina una-alta nu stim care este vointa acestui popor. Ca referendumul sa fie validat, trebuie sa se prezinte jumatate plus unul din numarul total de alegatori. Va fi foarte interesant ce se va intimpla pe 25 noiembrie, cita energie vor mai avea alegatorii sa fie „furiosi“.