OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

S-ar zice ca avem, in sfirsit, o noua formula de votare, votul – gresit denumit de multi experti si politicieni – „uninominal“. Gresit, deoarece avem de a face mai degraba cu un sistem electoral de reprezentare multipla la nivel de circumscriptie electorala, unul care combina reprezentarea majoritara cu cea proportionala si care este bazat pe un singur scrutin. Cu alte cuvinte: potrivit variantei adoptate de catre Camera Deputatilor, nici unul dintre noi, alegatorii, nu se va putea lauda ca a trimis in cele doua camere ale forului legislativ un singur reprezentant, indiferent de modalitatea in care a votat.

Chiar daca in colegiul electoral din care face parte a fost ales un reprezentant – cu vot majoritar de cel putin 50+1%, procesul electoral nu se incheie cu victoria candidatului. Urmeaza o a doua faza, una in care voturile pe circumscriptii electorale ramase nedistribuite sint adunate si reimpartite proportional, potrivit coeficientului electoral rezultat din aceasta insumare de voturi impartita la numarul voturilor valabil exprimate si redistribuite candidatilor diferitelor partide din circumscriptia electorala respectiva – descrescator, in functie de voturile obtinute. Mai mult, din voturile care ramin nedistribuite si dupa a doua faza se constituie o lista pe tara, iar operatia este repetata pina cind toate locurile alocate intr-un colegiu electoral (marimea variaza in functie de o norma de reprezentare de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000) sint ocupate.

Avem, deci, in esenta, de a face cu un sistem electoral mixt, in care marea majoritate a locurilor in parlament vor fi mai mult ca sigur ocupate de catre cei alesi potrivit unui sistem proportional. intr-adevar, este putin probabil ca mai mult de o mina de candidati sa reuseasca sa adune mult-rivnitele 50+1 de voturi. Deosebirea dintre sistemul folosit in alegerile precedente si cele ce urmeaza sa se desfasoare la sfirsitul acestui an este, deci, mai degraba una legata de modalitatea in care se stabileste proportia reprezentarii. Daca in precedentul sistem proportia era rezultatul listelor alcatuite de partide pe intreaga tara, noul sistem pune mult mai mult accentul pe hotarirea alegatorului, listele rezultind din preferintele exprimate la vot si nu, ca inainte, din preferintele exprimate inainte de vot, de catre partide.
Nu s-a eliminat insa, cu totul, forta conducerii centrale a partidului. E adevarat ca, in sistemul precedent, partidul, mai precis conducerea centrala, stabilea practic cine candideaza sau nu pe un loc considerat a fi real. Cum orice candidatura in numele unui partid are si acum nevoie de aprobarea acestuia, nu este de presupus ca un candidat isi va putea impune prezenta la alegerile dintr-un colegiu electoral fara a avea aprobarea respectivei formatiuni politice.

Este insa de presupus ca va creste rolul organizatiilor judetene de partid in desemnarea candidatilor locali, fara ca acest lucru sa elimine intru totul interventii din partea conducerii centrale.
Devine insa evident ca desemnarea colegiilor electorale va juca un rol primordial in rezultatul alegerilor si aici va fi de datoria societatii civile si a expertilor sa urmareasca cu atentie eventuale incercari ale partidelor de a-si asigura victoria prin mijloace ilegitime de inginerie electorala. Cu atit mai mult este acest pericol unul serios, cu cit insusi sistemul de redistribuire a voturilor discutat mai inainte avantajeaza prin natura sa partidele mari, care vor cumula mai multe voturi la nivel de circumscriptie electorala si la nivel national. Tot in avantajul partidelor mari este baremul electoral de 5% mentinut de la alegerile precendente.

Pentru a linisti intr-o oarecare masura apele, legea adauga si posibilitatea reprezentarii parlamentare pentru partide care, fara a fi obtinut cele 5 procente eliminatorii, reusesc, totusi, sa obtina primul loc in cel putin 6 colegii electorale pentru Camera Deputatilor si 3 la Senat. Atentie, aici s-au facut auzite interpretari gresite ale legii, in acest caz nefiind vorba de cele 50+1%, ci de cel mai bun rezultat, indiferent de marimea lui. Dar este clar ca formatiuni etnice precum UDMR, care are multi alegatori concentrati in spatii teritoriale restrinse, considera acest compromis nesatisfacator: acestea vor trebui sa depuna un efort serios pentru a-si reuni fortele. Si reprezentarea minoritatilor nationale care beneficiaza de un loc in Parlament s-ar putea acum diminua, noua lege conditionind reprezentarea acestora in Camera Deputatilor de obtinerea echivalentului a 10% din voturile pe tara necesare alegerii unui deputat, in loc de 5%, cum specifica precedenta legislatie.

in sfirsit, pragul electoral pentru aliante politice a fost si el simtitor ridicat, putind sa ajunga pina la un maximum de 10% in cazul aliantelor ce depasesc patru sau mai multi membri. Si aceasta stipulare este avantajoasa in primul rind pentru partidele mari, care nu au nevoie sa intre in asemenea aliante.
Un lucru este clar: regulile jocului politic au fost rescrise, dar schimbarile sint mai putin radicale decit se asteptau unii. Personal, cred ca este bine asa. Va rezulta o legatura mai strinsa intre alesi si alegatori dar, in acelasi timp, pericolul ca o mare parte a alegatorilor sa se gaseasca fara reprezentare parlamentara este diminuat, desi nu in intregime eliminat. Nu cred insa, tot asa cum nu am crezut nici in trecut, ca reformarea sistemului electoral poate aduce dupa sine si reformarea clasei politice. Rezultatul viitorului scrutin, sint sigur, va dovedi cu virf si indesat ca nici un fel de inginerie electorala nu scoate din joben un iepuras alb, daca scamatorul introduce in el cirpe murdare.