OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Galeria Universitatii de Arta din Bucuresti are deja o traditie in prezentarea unora dintre cele mai curajoase proiecte ale tinerilor artisti romani si nu numai. In perioada 5-12 martie, acest spatiu a gazduit lucrarile a trei absolventi ai Universitatii de Arta si Design din Cluj-Napoca: Ana-Maria Micu, Claudiu Candea si Catalin Petrisor.

Exploziva si intrigind prin directia abordata, expozitia Urban Emotions este construita pe principiile socului vizual. Un soi de manifest scris atasat lucrarilor proclama intentia tinerilor artisti de a ilustra un „figurativ narativ“, concept teoretizat la mijlocul anilor ’60 de Gérald Gassiot-Talabot. Desi urmeaza un anume conventionalism imagistic, iar din punct de vedere structural pastreaza reprezentarea in relatii temporale, cei trei tineri artisti depasesc momentul plastic pe care si-l iau ca reper, atitudinea lor incluzind o nuanta polemica. Plasindu-se in interiorul aceleiasi tendinte de secventializare a figurativului, tinerii artisti reusesc sa confere unitate expozitiei, fara a afecta insa individualitatea formala a fiecaruia.
Lucrarile lui Catalin Petrisor atrag in primul rind privirea datorita contrastului in care sint concepute. De dimensiuni relativ mari, pinzele introduc asa-zisul narativ pe un fond puternic de negru, care dinamizeaza celelalte valori cromatice folosite. Titlul (Androgin) apare, de asemenea, ca o insertie scripturala alba, cu veleitati de graffiti, fragmentind spatiul intunecat al lucrarii.

Mizind pe forta reprezentarii corpului uman intr-un hiperrealism desavirsit, tinarul artist ajunge in mod paradoxal la o dialectica concretete-disolutie. Fete chinuite de betia placerii, buze senzuale, fragmente de corp surprinse in cele mai intime linii se topesc brusc, violent, intr-un amestec amorf de tuse groase suprapuse, la rindul lor comunicind abrupt cu fondul inchis. La Catalin Petrisor, nararea e mai degraba o metamorfoza, privitorul fiind martorul transformarii continue a obiectului reprezentat, pina la disparitia lui. In termenii lui Umberto Eco, el evolueaza de la semnul iconic cel mai conventional la semnul plastic, expresie a abstractizarii, aceasta gradatie devenind o modalitate de a introduce notiunea de timp.
Ana-Maria Micu ocupa intregul spatiu plastic, sugerind naratiunea prin juxtapuneri temporale. Lucrarile ei se aseamana, din aceasta cauza, cu un palimpsest in care imaginile sint dispuse in adincime spatiala. Tinara artista reuseste sa impuna o anumita transparenta, o fluiditate in ceea ce priveste suprapunerile imagistice, chiar daca uneori tusele folosite sint agresive. Mimetismul dus la extrem (fragmente de fete feminine „fotografiate“) se impleteste cu spatii de culoare pensulata, ritmate prin nuante. Lucrarea Vivien pare o oglinda sparta ale carei cioburi reflecta ipostaze de pe un ax temporal. Intimitate, Pleasure ground, Pentru a face un portret… (I, II), plecind de la o relatie subiectiva cu persoana reprezentata, problematizeaza proteismul formelor.

Claudiu Candea, absolvent al Sectiei de Grafica, se indreapta spre desen, prezentind in expozitie patru lucrari de dimensiuni mari, intitulate Mitologie urbana (I, II, III, IV). Astfel, se apropie, poate, cel mai mult de ceea ce Gassiot-Talabot numea, in 1964, „mitologii cotidiene“, incercind sa defineasca interesul obsesional pentru anumite realitati. Figurile individualizate a caror expresivitate este potentata de desenul foarte fidel (batrinul, fata cu parul lung etc.), semnele-fetis ale unei anumite culturi (pistolul, tatuajul, codul de bare) sint contextualizate formal intr-un figurativ narativ apropiat de benzile desenate. Doza de conventionalism ramine destul de mare, desi partial eludata prin fragmentarea si cadrajul neobisnuite.
O expozitie provocatoare, Urban Emotions deschide, pentru cei trei tineri artisti clujeni, un parcurs care merita urmarit.